Cuprins:
Românii vor vota pe 24 noiembrie noul președinte, după ce Klaus Iohannis a condus țara în ultimii 10 ani și vor avea de ales între 10 candidați care reprezintă partide politice, plus 4 independenți. Mandatul președintelui Iohannis expiră pe 21 decembrie.
Care este rolul președintelui
Președintele este cel care reprezintă statul român pe plan extern și are atribuții în domenii-cheie precum apărarea națională (comandant suprem al forțelor armate), siguranța națională (convoacă CSAT)și politica externă. De asemenea, șeful statului numește premierul și promulgă legi.
Rolul președintelui este definit de Constituție: „Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.
Ce votăm la alegerile prezidențiale
La alegerile prezidențiale se votează persoana pe care cetățeanul o consideră potrivită pentru a ocupa funcția supremă în stat. Funcția de președinte are un mandat de cinci ani, iar o persoană poate ocupa această funcție pentru maximum două mandate consecutive.
Lista candidaților la alegerile prezidențiale 2024
14 candidați au fost validați definitiv pentru alegerile prezidențiale 2024, iar ordinea pe buletinul de vot începe cu Elena Lasconi, urmată de George Simion, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, a anunțat Biroul Electoral Central joi, 10 octombrie.
Ordinea candidaților pe buletinul de vot va fi:
- Elena Lasconi – USR
- George Simion – AUR
- Marcel Ciolacu – PSD
- Nicolae Ciucă – PNL
- Kelemen Hunor – UDMR
- Mircea Geoană – independent
- Ana Birchall – independent
- Alexandra Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Națională
- Sebastian Popescu – Partidul Noua Românie
- Ludovic Orban – Forța Dreptei
- Călin Georgescu – independent
- Cristian Diaconescu – independent
- Cristian Terheș – Partidul Național Conservator Român
- Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale
Candidatura Dianei Șoșoacă a fost respinsă atât de CCR, cât și de BEC.
Cum arată buletinul de vot la alegerile prezidențiale
Biroul Electoral Central a anunțat pe 13 octombrie că au fost stabilite machetele buletinelor de vot care vor fi ștampilate de alegători la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, turul I.
Este vorba despre machetele buletinelor de vot care vor fi folosite în secțiile de votare din țară, din străinătate și prin corespondență.
Buletinul de vot la președinție care va fi folosit în țară
Buletinul de vot la președinție care va fi folosit în străinătate
Buletinul de vot la președinție care va fi folosit prin corespondență
Cum se desfășoară alegerile prezidențiale
Alegerile prezidențiale sunt reglementate de Constituție și se desfășoară prin vot universal, direct, egal, secret și liber exprimat.
Ce prevede Constituția la Art. 81 – Alegerea preşedintelui
- (1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
- (2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale
- (3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
- (4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
Cum se votează la alegerile prezidențiale
Alegătorii primesc un buletin de vot pe care sunt trecuți candidații, apoi intră în cabinele de vot, pun ștampila, ies din cabine și introduc buletinul de vot în urnă.
Un candidat va fi ales doar dacă obține mai mult de 50% din numărul total de voturi valabil exprimate în primul tur. Dacă niciun candidat nu reușește acest lucru, se va organiza un al doilea tur, unde vor concura doar primii doi candidați. În al doilea tur, câștigător va fi candidatul care primește cele mai multe voturi, indiferent de procentaj.
Cum afli la ce secţie de votare eşti înscris
Pentru a afla care este secția de votare unde ești arondat, se intră pe site-ul AEP – registrulelectoral.ro și se introduc CNP-ul și numele de familie. Totodată, există și o hartă a secțiilor de votare din România.
Dacă alegătorii se prezintă la o secție greșită, dar sunt arondați în aceeași unitate administrativ-teritorială, președintele secției de votare are obligația de a-i îndruma către secția de votare la care sunt arondați. Totodată, președintele secției permite alegătorilor cu mobilitate redusă arondați la altă secție să voteze la secția respectivă.
Programul de votare. La ce oră se închid secțiile de votare
Pe 22 noiembrie, de la ora 12:00, este prima zi de vot în străinătate. Votarea în diaspora se va încheia la ora 21:00. A doua zi de votare în străinătate este pe 23 noiembrie, de la ora 7:00, iar românii își vor putea exercita dreptul la vot până la ora 21:00.
În România, românii vor putea merge la vot pe 24 noiembrie, de la ora 7:00. Votarea se va încheia la ora 21:00, dar alegătorii care se află într-o secție de votare și cei aflați la coadă în fața secției pot să își exercite dreptul la vot până la ora 23:59.
Cine face exit-poll pentru rezultatele de la alegerile prezidențiale
Trei institute de sondare a opiniei publice au fost acreditate pentru efectuarea de sondaje de opinie la ieşirea de la urne la alegerile prezidenţiale (exit-poll).
Primul a fost Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS, care a fost acreditat să facă sondaje de opinie și la alegerile parlamentare din 1 Decembrie.
Celelalte două sunt Avangarde şi The Center for Internaţional Reserch and Analysis (CIRA).
Când are loc turul 2 la alegerile prezidențiale 2024
Al doilea tur, dacă va fi necesar, a fost programat pentru 8 decembrie. Campania electorală pentru primul tur a început pe 25 octombrie şi se va încheia pe 23 noiembrie, la ora 7.00. După încheierea campaniei electorale, continuarea propagandei electorale este interzisă.