Alegeri prezidențiale Franța. Conservatori, extremiști, comuniști și un liberal: cine sunt cei 12 candidați din primul tur

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franța a început duminică, pe fondul temerilor că prezența la vot ar putea să înregistreze un nivel foarte scăzut.

Aproape niciun subiect nu a rezonat cu alegătorii, iar mulţi candidaţi au fost percepuţi ca fiind slabi, ceea ce a sporit temerile legate de o prezenţă scăzută la vot. Sondajele au prognozat recent că până la 30% dintre alegători ar putea să nu voteze, potrivit agenției DPA, citate de Agerpres.

Actualul şef al statului, Emmanuel Macron, creditat cu 26% din voturi, speră la un al doilea mandat. Cel mai mare rival este candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen, creditată cu 23%. Dar populistul de stânga Jean-Luc Melenchon se află și el la un scor bun în sondaje – în jur de 17% – și speră de asemenea să ajungă în turul doi al alegerilor, din 24 aprilie.

În total, 12 candidaţi se prezintă în primul tur de scrutin, iar cei mai mulți nu au nicio șansă de a accede în turul al doilea, observă Huffington Post Franța.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Emmanuel Macron

Președinte al Republicii din 2017, Macron are 44 de ani și candidează pentru un al doilea mandat, cu susținerea partidului liberal La République en marche, LREM.

Fost bancher de investiții și fost ministru al Economiei sub François Hollande, Macron a devenit în 2017 cel mai tânăr președinte al Republicii, la doar 39 de ani.

A avut un mandat complicat, în care a inițiat unele reforme, dar s-a lovit și de opoziția populației, cu ocazia protestelor „vestelor galbene” și a celor declanșate de reforma pensiilor.

El și-a început campania cu întârziere și conduce în sondaje, dar a scăzut în mod dramatic în ultimele săptămâni, iar diferența dintre el și a doua clasată, Marine Le Pen, s-a redus substanțial.

Șeful statului susține creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. În ceea ce privește educația, el dorește mai multă autonomie pentru directorii de școli.

În ultimele zile, el a amintit de investițiile în educație, a promis să crească pensiile minime și să acorde un bonus neimpozabil angajaților în această vară, semnalând astfel preocuparea pentru cei ale căror salarii se evaporă pe „benzină, facturi, chirii”.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Marine Le Pen, Adunarea Națională – Rassemblement national (RN)

Deputată în Parlament din 2017 și președintă RN din 2011, Le Pen are 53 de ani și se află la a treia candidatură la președinție.

Aflată pe locul al doilea în sondaje, candidata RN speră de această dată să-l învingă pe Emmanuel Macron în turul al doilea.

La cea de-a doua candidatură la prezidențiale, în 2017, ea a ajuns în turul II, dar a pierdut în fața actualului președinte, obținând doar 33,9% din voturi.

Avocată, Le Pen a petrecut multă vreme în Parlamentul European, iar în prezent este deputată de Pas-de-Calais. Conduce RN (fostul Front Național) din 2011, preluând frâiele de la tatăl ei, Jean-Marie Le Pen.

A evitat până acum cu abilitate una din principalele sale vulnerabilități, asocierea cu Vladimir Putin. În schimb, a avut o campanie concentrată pe problemele interne ale francezilor, în special creșterea costurilor de trai și stagnarea veniturilor.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Și-a domolit discursul extremist și nu se mai pronunță pentru ieșirea din UE, dar rămâne în continuare eurosceptică și cu poziții ferme antimigrație.

Ea vrea reducerea TVA la 5,5% pentru electricitate, gaz și carburanți, propune un referendum privind imigrația pentru a introduce o limită și un proiect de lege pentru combaterea islamismului.

Jean-Luc Mélenchon, Franța Nesupusă – La France insoumise

Deputat în Parlament din 2017, Melenchon se află, la 70 de ani, la a treia candidatură la prezidențiale și este singurul candidat de stânga cu un scor semnificativ în sondaje.

Jean-Luc Mélenchon a părăsit Partidul Socialist în 2008 și candidează acum pentru a treia oară din partea stângii radicale. În 2017, a terminat pe locul patru, cu 19,6% din voturi.

Deputatul din Bouches-du-Rhône speră de data aceasta să mobilizeze mai mulți alegători pentru o posibilă calificare în turul II.

El militează pentru convocarea unei adunări constituante în vederea trecerii la o a VI-a Republică, în care puterile președintelui scad, iar cele ale parlamentului sporesc.

El intenționează, de asemenea, să adopte un decret de urgență socială care să stabilească, printre altele, înghețarea prețului energiei și stabilirea unui salariu minim de 1.400 de euro. El intenționează să instituie o „planificare ecologică”, pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice.

Eric Zemmour, Recucerirea – Reconquest!

Scriitor, publicist, vedetă TV, fondator al partidului Reconquête, Zemmour are 63 de ani și se află la prima candidatură la președinție.

Fost editorialist pentru Le Figaro și Cnews, Zemmour, promite, printre altele, „imigrație zero”, interzicerea purtării vălului în spațiul public și un ajutor de naștere de 10.000 de euro pentru copiii născuți în zonele rurale.

A intrat în trombă în campanie, cu șanse aparent mari pentru o calificare în turul II, dar acum se află în dificultate, penalizat pentru declarațiile pro-ruse sau pentru pozițiile sale privind refugiații ucraineni.

Analiștii spun că extremismul său a ajutat la normalizarea poziției mai temperate a lui Le Pen și a contribuit la ascensiunea acesteia în sondaje.

El se află momentan pe poziția a patra în intențiile de vot în primul tur, la mare distanță de Emmanuel Macron, Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon.

Valérie Pécresse, Republicanii – Les Républicains (LR)

Președintă a regiunii Ile-de-France din 2015, Pecresse se află, la 54 de ani, la prima candidatură la președinție.

Fostă ministră pentru Bugetul în timpul lui Nicolas Sarkozy, în prezent președintă a bogatei regiuni care include Parisul, Valérie Pécresse a părăsit Les Républicains în 2019 numai pentru a se alătura din nou în 2021 grupării, pentru congresul LR.

În decembrie, ea a câștigat alegerile primare împotriva lui Eric Ciotti și a devenit prima femeie candidat a dreptei franceze.

Ea intenționează să majoreze salariile francezilor cu 3% începând din vara anului 2022, să introducă cote de imigrare și să obțină neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050, prin intermediul energiei nucleare.

A urcat inițial în sondaje, dar apoi s-a prăbușit. Campania ei nu a convins, confirmând erodarea vechilor partide politice franceze.

Yannick Jadot, Europa Ecologia Verzii – Europe Écologie Les Verts (EELV)

Eurodeputat al EELV din 2009, Jadot se află, la 54 de ani, la prima candidatură la președinție.

În 2017, Jadot s-a aliniat la prezidențiale în spatele socialistului Benoît Hamon. În 2019, fostul activist al Greenpeace Franța a obținut un rezultat bun în alegerile europene, aducând Verzii pe locul trei, cu 13,5% din voturi.

Printre măsurile emblematice ale programului său se numără interzicerea vânătorii în timpul weekendurilor și al vacanțelor școlare, renovarea termică subvenționată pentru gospodăriile cu venituri mici, introducerea unei „legitimații de libertate climatică”, astfel încât tinerii să poată călători nelimitat cu TGV, TER, transportul public și bicicletele în toată Franța, cu un singur card.

Fabien Roussel, Partidul Comunist din Franța – PCF

Deputat din 2017 și secretar național al PCF, Roussel are 52 de ani și se află la prima candidatură la președinție.

Deputatul din nordul Franței, fost jurnalist, el a avut o campanie bună și a reușit să urce în sondaje, la 3-4%, potrivit ultimelor estimări, în special datorită carismei sale și a discursurilor.

Printre principalele propuneri din programul său se numără creșterea salariului minim la 1.900 de euro brut, triplarea impozitului pe avere și naționalizarea companiilor de utilități EDF și Engie.

Jean Lassalle, Rezistăm! – Résistons!

Deputat în Parlament din 2002, Lassalle are 66 de ani și se află la a doua candidatură la prezidențiale.

Candidatul partidului Résistons! a obținut 1,21% din voturi la alegerile prezidențiale din 2017, un scor pe care l-ar putea depăși în aprilie, potrivit ultimelor sondaje, care îl creditează cu aproape 2-3% din intențiile de vot în primul tur.

Deputat al regiunii Pyrénées-Atlantiques din 2002, primar al orașului Lourdios-Ichère de peste patruzeci de ani, Lassalle a pus în centrul campaniei sale vocea francezilor din rural.

Spre exemplu, el pledează pentru o redistribuire a fondurilor PAC (Politica Agricolă Comună) către fermierii care își respectă pământul și animalele.

Nicolas Dupont-Aignan, Debout la France

Deputat în Parlament din 1997, fondator al organizației Debout la France, Dupont-Aignan se află, la 61 de ani, la a treia candidatură la președinție.

Nicolas Dupont-Aignan a obținut 1,79% din voturi în 2012 și 4,70% în 2017. Acum cinci ani a anunțat că o susține pe Marine Le Pen în turul al doilea.

De data aceasta, suveranistul, a ales să meargă din nou pe cont propriu. Dar numărul mare de candidați de la dreapta i-a redus procentele din sondaje.

Deputatul de Essonne pledează pentru eliminarea dreptului de proprietate funciară, pentru înlocuirea UE cu o comunitate a națiunilor libere și pentru reducerea imigrației, prin votarea unui plafon în fiecare an, în Parlament.

Anne Hidalgo, Partidul Socialist – PS

Primăriță a Parisului din 2014, Hidalgo are 62 de ani și se află la prima candidatură la președinție.

În ciuda unei campanii alerte, prima cursă prezidențială a lui Hidalgo s-a dovedit un dezastru.

Fostă inspectoare de muncă și membră a cabinetului lui Martine Aubry la Ministerul Muncii între 1997 și 2002, candidata PS este creditată cu maxim 2-3% din intențiile de vot în primul tur.

Programul său include o creștere a salariului minim cu 200 de euro net și o creștere a salariilor, în special pentru profesorii aflați la început de carieră, un plan major de reabilitare energetică a clădirilor bazat pe un nou sistem (fără costuri care să fie plătite în avans la efectuarea lucrărilor) și instituirea unui nou instrument – un referendum de inițiativă cetățenească.

Philippe Poutou, Noul Partid anticapitalist – Nouveau Parti anticapitaliste (NPA)

Purtătorul de cuvânt al NPA se află, la 54 de ani, la a treia candidatură la președinție.

Fost muncitor și sindicalist, Philippe Poutou, a obținut 1,15% din voturi în 2012 și 1,09% în 2017. Ultimele sondaje estimează un scor apropiat de cele anterioare.

Partizan al unei „rupturi cu capitalismul”, candidatul de extremă-stânga cere în special „exproprierea industriei farmaceutice”, „dezarmarea poliției” sau „sfârșitul energiei nucleare în 10 ani”, precum și o agricultură „eliberată de productivism”.

Nathalie Arthaud, Lupta Muncitorilor – Lutte ouvrière (LO)

Purtătoare de cuvânt a organizației Lutte Ouvrière din 2008, Arthaud are 52 de ani și este la a treia candidatură la președinție.

Profesoară, fostă politiciană locală și candidată de mai multe ori la alegerile legislative și europene, Nathalie Arthaud a preluat ștafeta în 2012 de la Arlette Laguiller pentru a reprezenta LO la alegerile prezidențiale. La prima participare a obținut 0,56% din voturi în primul tur. În 2017 a urcat la 0,64%. Sondajele recente estimează un scor echivalent pentru azi.

Adeptă a unui „comunism revoluționar” bazat pe „lupta colectivă” în lumea muncii, programul său propune ca „niciun salariu, indemnizație sau pensie să nu fie mai mică de 2.000 de euro pe lună”.

Urmărește-ne pe Google News