LIVETEXT Alegeri prezidențiale în Republica Moldova. Moldovenii își aleg președintele și decid dacă vor să intre în UE

Doi dintre protagoniștii investigației Ziarului de Gardă „În slujba Moscovei” au fost plasați în arest preventiv pentru 20 de zile, după ce fuseseră reținuți inițial pentru 72 de ore. Cei doi sunt Alexandr Martinovici (Sașa) și fostul polițist Oleg Crîlov, notează Ziarul de Gardă.

Inspectoratului Național de Investigații (INI) s-a autosesizat în urma anchetei jurnalistice „În slujba Moscovei”, în care, după cum precizează Procuratura Anticorupție, sunt prezentate „informații relevante ce indică la implicarea mai multor persoane, în comiterea infracțiunii de corupere electorală și finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum”.

Vineri, 18 octombrie, oamenii legii au efectuat percheziții la domiciliile mai multor persoane vizate în investigație, ridicând telefoane mobile, mijloace bănești și acte eliberate de către banca „PromsveazyBank” pe numele suspecților.

Diplomația germană a anunțat sâmbătă că sprijină Republica Moldova în drumul său către UE, relatează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

Recomandări

Pe urmele lui Ionuţ Geană, copilul dispărut după ce a fost dus de rude la un saivan din Tulcea unde era „om de curte”.  „L-am văzut când pleca cu o maşină roşie, cu unu tatuat”

„Următoarele alegeri din Rep. Moldova şi referendumul privind UE reprezintă o etapă importantă. Poporul Rep. Moldova îşi decide viitorul. Acest viitor este în inima Europei. Vom continua să sprijinim Rep. Moldova pe drumul său spre Uniunea Europeană”, a transmis Ministerul de Externe de la Berlin pe contul de X.

Ministerul condus de Annalena Baerbock a subliniat că Rusia lui Vladimir Putin „nu doar că doreşte să distrugă ordinea noastră europeană de pace, ci atacă şi alegerile din Europa într-un mod hibrid: cu influenţă direcţionată, atacuri cibernetice şi dezinformare răspândită de armata sa de roboţi pe reţele sociale”.

„Rep. Moldova sfidează aceste pericole, inclusiv cu ajutorul Platformei de Parteneriat pentru Rep. Moldova, pe care am lansat-o împreună cu partenerii. Ţara s-a eliberat de strangularea şantajului rusesc cu gaz. Reforme judiciare şi anticorupţie sunt în desfăşurare”, a amintit MAE german. 

Serverul de poștă electronică al Parlamentului de la Chișinău a fost ținta unui atac cibernetic. „La 17 octombrie, serverul de poştă electronică a Parlamentului a fost supus unui atac cibernetic. Cauzele şi consecinţele incidentului cibernetic sunt investigate de instituţiile de stat responsabile. În prezent, se desfăşoară acţiuni pentru a asigura integritatea datelor şi pentru a contracara utilizarea abuzivă şi manipulatorie a informaţiilor compromise”, a transmis serviciul de presă al Parlamentului.

Recomandări

Românii care au furat șapte capodopere din Olanda nu apar în documentarul despre ei: „Am vrut să am hoții în film, dar au cerut mulți bani” | VIDEO

Mai multe detalii aici: Atac cibernetic la Parlamentul din Republica Moldova. „Catalogăm orice informaţie care ar putea apărea în spaţiul public potenţial falsă”

Puțin peste 3,3 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova sunt chemați să-și aleagă președintele și să se exprime asupra referendumului constituţional pe tema aderării la UE. Urnele vor fi deschise între orele 07:00 și 21:00, inclusiv la 16 secții de votare din România.

Unsprezece candidați s-au înscris în cursa prezidențială. Sondajele o indică favorită pe președinta în exercițiu, Maia Sandu. Locul doi este disputat de candidatul socialiștilor, fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, și liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Ceilalți candidați sunt: fosta bașcană a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, Irina Vlah, foștii prim-miniștri Ion Chicu și Vasile Tarlev, istoricul și fostul boxer profesionist Octavian Țîcu, avocatul și politicianul Andrei Năstase, diplomatul și fostul ministru de externe Tudor Ulianovschi, fosta jurnalistă Natalia Morari și fosta procuroare Victoria Furtună.

În cazul în care niciunul dintre candidați nu va obține peste 50 la sută duminică, un al doilea tur este prevăzut să aibă loc peste două săptămâni, pe 3 noiembrie, între primii doi candidați aleși în primul tur. Candidatul cu cele mai multe voturi în al doilea tur devine președinte al Republicii Moldova pentru următorii patru ani. Maia Sandu este favorită să câștige în al doilea tur în fața oricărui contracandidat din listă, dar zarurile încă nu sunt aruncate.

Recomandări

Deputatul AUR care a primit fraudulos locuință de la MApN și a vândut-o de 13 ori mai scump. Condamnat, generalul Mircia Chelaru a încercat să anuleze sentința

Un referendum privind exprimarea opțiunii proeuropene este programat concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale. „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” Cetățenii moldoveni au de ales între DA și NU.

Referendumul are ca obiectiv modificarea Constituţiei Republicii Moldova și nu înseamnă în mod automat aderarea la UE. Dacă va fi validat, în preambulul Constituţiei ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”. Prezenţa la vot trebuie să fie de cel puțin 33,3% pentru ca un scrutin, inclusiv referendumul, să fie considerat valabil.

Ce indică ultimul sondaj preelectoral

Maia Sandu este considerată marea favorită a primului tur, cu 35,8 la sută în intențiile de vot. Este urmată, la mare distanță, de Alexandr Stoianoglo, cu 9 la sută, și Renato Usatîi, cu 6,4 la sută. Ceilalți candidați sunt creditați cu mai puțin de 2,2 la sută. Totuși, procentajul indecișilor rămâne ridicat, la 28,1 la sută, în timp ce 9,9 la sută dintre intervievați refuză să-și exprime opțiunea.

În ceea ce privește referendumul, 55,1 la sută din respondenți se pronunță pentru „modificarea Constituției în vederea aderării la UE”, iar 34,5 la sută se împotrivesc. Procentajul nehotărâților este de 7,9%, în timp ce 2,4 la sută refuză să-și exprime opțiunea. În același timp, 63,5 la sută din participanții la sondaj spun că susțin aderarea la UE, în timp ce 32,5 la sută se opun.

În același timp, 85,7 la sută din respondenți spun că vor participa la vot, iar 76,3 la sută vor vota atât la prezidențiale, cât și la referendum.

Publicat de centrul de reflecție WatchDog.MD, sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 11-16 octombrie, pe un eșantion de 1.034 de persoane cu vârste de peste 18 ani, și are o marjă de eroare de +3,05 la sută.

Sondajele efectuate în Republica Moldova nu iau în calcul votul din diaspora. Prin urmare, încă rămâne posibilitatea redusă ca Maia Sandu să câștige din primul tur. O mare necunoscută este legată de modul în care oligarhul fugar Ilan Șor ar putea influența alegerile pe ultima sută de metri.

Câștigătorul final – din primul sau din al doilea tur – al alegerilor prezidențiale este validat de Curtea Constituțională. Candidatul ales trebuie să depună jurământul în termen de 45 de zile de la scrutin.

Miza referendumului

În cazul Republicii Moldova, referendumul este un mecanism democratic mult mai la îndemână decât modificarea legii fundamentale prin Parlament, acolo unde ar fi necesară o majoritate de 67 de voturi, care în prezent nu există, iar în viitor va fi cu atât mai greu de obţinut. Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), partidul guvernamental din rândurile căruia provine Maia Sandu, deţine în actuala legislatură 63 de mandate din cele 101 ale Parlamentului.

Un răspuns afirmativ majoritar la referendum va determina includerea în preambulul Constituţiei a prevederii privind identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi a ireversibilităţii parcursului european al ţării. De asemenea, integrarea în Uniunea Europeană va fi consacrată ca obiectiv strategic naţional. În plus, va fi introdus un nou capitol în Constituţie, intitulat „Integrarea în Uniunea Europeană”. Acesta va stipula că aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale UE va fi aprobată de Parlament prin lege organică, iar după aderare tratatele constitutive şi actele juridice obligatorii ale UE vor prevala asupra dispoziţiilor interne care le contravin, așa cum se întâmplă în cazul tuturor statelor din blocul comunitar.

„Un rezultat favorabil al referendumului ar conferi o legitimitate sporită orientării proeuropene a Republicii Moldova, diminuând capacitatea forţelor de opoziţie de a promova o agendă politică prorusă. Astfel, eşecul referendumului a devenit cea mai importantă miză pentru opoziţia prorusă din Republica Moldova în această toamnă”, arată o analiză publicată de New Strategy Center.

Validarea referendumului este condiţionată de atingerea unui prag de participare de cel puţin o treime din numărul total de alegători înscrişi pe listele electorale. Numărul de alegători înscrişi în Registrul de Stat al Alegătorilor la data de 2 octombrie 2024 era de 3.302.142, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Astfel, cel puţin 33,3% din acest număr ar reprezenta puțin peste 1,1 milioane de cetăţeni. La alegerile prezidenţiale din 2020, doar 1.364.597 de alegători s-au prezentat la primul tur, reprezentând o rată de prezenţă la vot de 48,81%, dintre care aproximativ 260.000 de voturi proveneau din diasporă.

Scenarii posibile

Potrivit Dyami, o companie de consultanță geopolitică din Olanda, sunt posibile patru scenarii în urma dublului scrutin din 20 octombrie:

• Dacă Maia Sandu câştigă alegerile şi referendumul va trece, cursul proeuropean al Republicii Moldova este reafirmat de către public, iar modificarea Constituţiei va fi un semnal solid către UE că micul stat situat între România și Ucraina nu se va abate de la calea aderării la UE. Modificarea Constituţiei va conferi conducerii Sandu legitimitatea de a schimba anumite legi şi reglementări pentru a se alinia la cerinţele de aderare la UE.

• Există şi posibilitatea ca Sandu să câştige alegerile, dar populaţia să voteze împotriva referendumului privind UE. Acest lucru va face mai dificil pentru Sandu să schimbe legile şi reglementările pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE, deoarece Constituţia nu va sprijini neapărat astfel de schimbări. Acesta din urmă este un argument solid pentru opoziţie de a lupta împotriva cursului proeuropean al Rep. Moldova.

• Dacă Stoianoglo câştigă alegerile şi referendumul nu va trece, este probabil ca Moldova să îşi intensifice legăturile cu Rusia, iar guvernul să se abţină de la continuarea drumului spre aderarea la UE. Acest lucru va fi combătut de opoziţie, dar, deoarece obiectivul Moldovei de aderare la UE nu este înscris în Constituţie, opoziţia nu va avea multe instrumente pentru a asigura continuarea procesului de aderare la UE. În acest caz, este de aşteptat ca procesul de aderare să stagneze.

• Dacă Stoianoglo va câştiga alegerile, iar oamenii ar vota în favoarea referendumului privind UE, probabil că Stoianoglo tot nu va schimba Constituţia, deoarece Rusia va face presiuni asupra guvernului Stoianoglo, iar referendumul nu este obligatoriu. În acest caz, este probabil ca legăturile cu UE să se erodeze şi ca Rusia să îşi sporească influenţa asupra Moldovei pentru a o face să se alinieze obiectivelor Kremlinului.

„Alegerile prezidenţiale din Moldova, precum şi referendumul UE vor influenţa în mare măsură alinierea Moldovei la Uniunea Europeană, precum şi alinierea acesteia la Federaţia Rusă. Sunt posibile mai multe scenarii, iar 20 octombrie 2024 va fi o zi importantă pentru mulţi cetăţeni moldoveni. Cu toate acestea, este sigur că rezultatele alegerilor şi rezultatele referendumului UE vor fi urmărite îndeaproape atât la Bruxelles, cât şi la Kremlin. Este de aşteptat o creştere a acţiunilor destabilizatoare din partea Rusiei, precum şi o monitorizare atentă a procesului electoral de către UE. Există posibilitatea unor proteste împotriva rezultatelor alegerilor prezidenţiale şi ale referendumului UE după 20 octombrie 2024”, se arată în concluziile evaluării pe care o face Dyami, conform news.ro.

Diaspora poate înclina balanța

2.221 de secții de votare sunt deschise în total duminică atât pentru alegerile prezidenţiale, cât și pentru referendum. 234 din aceste secții vor fi în diaspora, în 37 de ţări. Cele mai multe dintre ele vor fi deschise în Italia – 60. În Germania vor fi 26, iar în Franţa – 20. În SUA, cetăţenii moldoveni vor putea vota la 16 secţii, la fel ca în România.

Într-un comunicat de presă, Ambasada Republicii Moldova în România informează că la Bucureşti două secţii de votare vor funcţiona în incinta Autorităţii Electorale Permanente şi una în sediul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. De asemenea, câte două secţii de votare vor fi deschise în Cluj şi Iaşi. Secţii de votare vor fi deschise şi în Braşov, Sibiu, Craiova, Bacău, Constanţa, Oradea, Galaţi, Suceava şi Timişoara. Lista completă cu adresele poate fi consultată aici.

Cetățenii pot vota în baza buletinului de identitate, buletinului de identitate provizoriu, sau a pașaportului, inclusiv expirat.

La alegerile prezidenţiale din 2020 s-a înregistrat un record în ceea ce priveşte prezenţa la vot în diaspora – peste 260.000 de persoane. În total, în turul al doilea au votat 52,78% din alegătorii cu drept de vot, adică 1.650.000 de persoane, ceea ce înseamnă că diaspora a reprezentat circa 15 la sută dintre alegători. În general, diaspora este pronunţat proeuropeană.

Rețeaua Șor și amestecul Kremlinului

Kremlinul a negat că ar interveni în alegerile prezidenţiale şi referendumul pro-UE din Republica Moldova, însă pentru autorităţile de la Chişinău interferenţa Rusiei şi eforturile sale continue de a opri cursul european au fost principala problemă cu care s-au confruntat în campania electorală. Iar strădania Rusiei nu se va opri aici, pentru că urmează la anul un scrutin la fel de important pentru viitorul Rep. Moldova, și anume alegerile legislative, comentează news.ro.

Joi, cu numai trei zile înainte de dublul scrutin, autorităţile de la Chișinău au anunţat că au descoperit o reţea prin care peste 300 de tineri din Republica Moldova au fost instruiţi în Rusia, Bosnia şi Serbia cum să provoace dezordini în masă la proteste ce ar fi urmat să fie organizate în legătură cu alegerile. Între presupuşii instructori se află şi persoane sancţionate care au legătură cu fostul grup de mercenari Wagner. Scopul unor astfel de acţiuni – ale căror detalii rămân secrete – ar fi fost destabilizarea ţării, iar în spatele operaţiunii se află oligarhul fugar Ilan Şor.

Video: Rezultatele perchezițiilor Poliției din Republica Moldova

Sursa: Poliția din Republica Moldova

Autorităţile de la Chişinău anunţaseră anterior că au descoperit în campanie o vastă reţea prin care Şor a canalizat de la Moscova, printr-un sistem de „cărăuşi” sau prin bănci ruseşti, via Transnistria, 15 milioane de dolari cu care ar fi „cumpărat” 130.000 de voturi într-o ţară în care votează de obicei mai puţin de 1,5 milioane de alegători. O investigaţie jurnalistică sub acoperire a confirmat existenţa acestei reţele.

Stanislav Secrieru, consilier prezidenţial pe probleme de apărare şi securitate naţională, a estimat că Rusia ar putea aloca până la 100 de milioane de euro pentru a interveni în alegerile prezidenţiale şi referendumul din Republica Moldova.

La rândul său, Uniunea Europeană a anunţat săptămâna aceasta că a pus pe lista sancţiunilor cinci persoane şi o entitate din Republica Moldova, între care guvernatoarea Găgăuziei Evgheni Guţul, pentru încercările de destabilizare a ţării. Şi Casa Albă a spus săptămâna aceasta că Rusia încearcă să submineze alegerile din Republica Moldova şi a cheltuit milioane de dolari pentru a face acest lucru.

Toate aceste acţiuni arată în ce măsură Federaţia Rusă şi-a intensificat atacurile hibride împotriva Republicii Moldova pe măsura apropierii alegerilor şi referendumului. În principal, a făcut-o prin intermediul reţelei lui Ilan Şor, dar şi Biserica a fost o compontentă de care a încercat să se folosească.

Interesele Rusiei

Având de dus un război costisitor în Ucraina, firesc se pune întrebarea de ce ar fi Rusia interesată de mica Republică Moldova? Pentru că Moldova are perspectiva unui nou Kaliningrad în zona de sud a Europei, remarca recent într-o emisiune la TVR1 analistul de politică externă Ştefan Popescu.

Dintre toate fostele republici sovietice, cu o Ucraină în război şi o Georgie din ce în ce mai îndepărtată de valorile democraţiei europene, cu un Belarus intrat complet sub tutela Moscovei, Republica Moldova este cumva o ultimă redută, care rezistă cu ajutorul Ucrainei şi al partenerilor occidentali şi promovează ceea ce sperie Federaţia Rusă – transformarea democratică, o altfel de societate, deschiderea, transparenţa – un model care ar putea deveni interesant şi pentru alte state post-sovietice din regiunea asiatică, pe care Moscova le ţine cumva sub influenţă. În fond, Kremlinul se teme de contagiune, explica în aceeaşi emisiune de la TVR1 Angela Grămadă, expert în securitate şi afaceri internaţionale.

„Dacă un stat mic precum Republica Moldova, în condiții de amestec extern inimaginabil, dezinformare și mituire masivă a alegătorilor, finanțare ilegală a candidaților, alte metode hibride de influențare, dovedește că democrația sa este capabilă să depășească toate acestea, atunci va fi un precedent foarte important”, remarcă expertul politic Valeriu Pașa într-un interviu acordat pentru BBC. „Acest lucru va arăta că modelul de dezvoltare democratică este capabil de o anumită autoapărare”, conchide expertul politic de peste Prut.

Urmărește-ne pe Google News