LIVETEXT Alegeri în Rusia: Secţiile de votare s-au închis. Zeci de reţineri şi cozi la secţii în ultima zi de vot. Prezenţa, mai mare decât la ultimul scrutin

Vladimir Putin a obținut 87,26% din voturi după ce au fost procesate 60,01% din buletinele de vot, conform datelor publicate de Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse, citate de TASS.

Pe locul doi se află candidatul CPRF, Nikolai Kharitonov, cu 4,18% din voturi, urmat de candidatul Vladislav Davankov, cu 3,99% din voturi. Pe locul patru se află candidatul LDPR Leonid Slutsky cu 3,12% din voturi.

Pe de altă parte, potrivit rezultatelor sondajelor independente la ieșirea de la urne, Putin nu a obținut mai mult de 55% din voturi în alegeri, notează Novaia Gazeta. Aceste date au fost prezentate de sociologul și autorul proiectului de cercetare ExtremeScan, Elena Koneva.

37% dintre alegători au refuzat să răspundă la întrebări, potrivit sondajelor. În modelul de recalculare a refuzurilor, ExtremeScan a estimat că Putin a obținut 76% din voturi, iar Vladislav Davankov 12%.

Vladimir Putin conduce în alegerile prezidențiale din 2024 cu 87,34%, după ce au fost procesate 50,02% din buletinele de vot. Peste 33,95 milioane de voturi au fost deja exprimate în favoarea sa, potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse, relatează TASS.

Pe locul al doilea se află candidatul CPRF, Nikolai Kharitonov, care a obținut 4,11% din voturi, urmat de candidatul Vladislav Davankov, care a obținut 4,01% din voturi. Pe locul patru se află candidatul Leonid Slutsky, cu 3,11% din voturi.

Președintele rus în exercițiu, Vladimir Putin, a obţinut 87,71% din voturi după procesarea a 76% din buletinele de vot la alegerile prezidențiale de la Moscova, relatează TASS.

Primele rezultate oficiale de la alegerile prezidenţiale din Rusia arată că Vladimir Putin a obţinut 87,85% din voturi, după procesarea a 26% din buletinele de vot, potrivit datele Comisiei Electorale citate de RIA Novosti, arată Novaia Gazeta.

Mai multe detalii: Primele rezultate oficiale Alegeri Rusia. Vladimir Putin, votat de aproape 88% dintre alegătorii ruşi

Votul electronic la distanță (REV) în cadrul alegerilor prezidențiale din Rusia s-a încheiat după ce buletinele de vot online au încetat să mai fie emise în regiunea Kaliningrad la ora 21:15, ora Moscovei, transmite TASS.

În total, 28 de regiuni şi peste 4,76 milioane de persoane au depus cereri de participare pentru votul electronic.

Președintele rus în exercițiu Vladimir Putin va câştiga un nou mandat, fiind creditat cu 87% din voturi, potrivit exit-poll-ului Centrului de cercetare a opiniei publice (VTsIOM), relatează TASS.

Potrivit sondajului, pe locul al doilea se va situa candidatul Nikolai Kharitonov (cu 4,6% din voturi), pe locul al treilea Vladislav Davankov (4,2% din voturi), iar pe locul al patrulea Leonid Slutsky (3%).

Mai multe detalii: Exit Poll Alegeri Rusia: Vladimir Putin câştigă un nou mandat cu 87% din voturi

Secţiile de votare din regiunea Kaliningrad au fost ultimele din ţară care s-au închis la ora 20:00 (21:00, ora Moscovei). Votarea a fost finalizată în întreaga Rusie, relatează TASS.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, la alegerile prezidențiale din întreaga țară, la ora 20:00, prezența totală la vot a fost de 73,33%. Numărarea voturilor exprimate în favoarea candidaților la alegerile prezidențiale din Rusia a început în întreaga țară.

Alegerile prezidențiale din Rusia au avut loc în perioada 15-17 martie. Pentru prima dată, acestea s-au desfășurat pe parcursul a trei zile. Patru candidați au candidat pentru postul de șef al statului: Vladimir Putin, Vladislav Davankov, Leonid Slutsky și Nikolai Kharitonov, aminteşte TASS.

Cetățenii ruși din străinătate au venit să voteze la alegerile prezidențiale și nu pentru a participa la acțiuni de protest mitice, a declarat Evgheni Ivanov, președintele comisiei pentru alegeri din cadrul Ministerului rus de Externe, secretar de stat și viceministru de externe, transmite TASS.

„Oamenii au venit tocmai pentru a vota, nu pentru a participa la acțiuni de natură antirusească”, a declarat el în cadrul unui briefing la Comisia Electorală Centrală din Rusia.

Potrivit lui Ivanov, forțele antirusești din străinătate „au făcut încercări patetice și fără scrupule de a prezenta faptul că rușii și-au manifestat responsabilitatea civică” sub forma unor proteste.

„Au fost realizate numeroase fotografii și înregistrări video ale rândurilor formate de ruși care, la diferite ore și în diferite zile, au venit să voteze la una dintre numeroasele secții de votare formate de birourile rusești din străinătate, iar apoi această secvență video și foto a fost montată sub forma unui fel de activitate de protest”, a explicat diplomatul.

Prezența totală la vot la alegerile prezidențiale din Rusia, la ora 20:00, ora Moscovei, a fost de 73,33%, conform datelor de la Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse, citate de TASS.

Datele nu iau în considerare prezența la vot în cadrul votului electronic la distanță. Până la ora 20:00, ora Moscovei, secțiile de votare și-au încheiat activitatea în toate regiunile țării, cu excepția regiunii Kaliningrad.

Zeci de ruşi s-au adunat duminică la mormântul lui Alexei Navalnîi de la Moscova, pentru a-şi exprima simbolic votul pentru regretatul politician al opoziţiei, în ultima zi a alegerilor prezidenţiale din Rusia, transmite Reuters, citată de News.ro.

Duminică, înregistrările video postate pe reţelele de socializare de Novaia Gazeta Europe şi de alte mass-media au arătat zeci de susţinători ai lui Navalnîi la mormântul acestuia, pe care au depus diverse omagii. „Te alegem pe tine”, era scris pe unul dintre mesaje. Au fost vizibile şi buletinele oficiale de vot modificate pentru a include numele lui Navalnîi pe lista candidaţilor, cu o bifă în dreptul acestuia. În imaginile surprinse se pot vedea susţinătorii care au pus flori pe mormântul lui Navalnîi, care era deja plin de flori.

Mai multe detalii: Zeci de ruşi au venit la mormântul lui Alexei Navalnîi, pentru a-şi exprima simbolic votul pentru fostul opozant al lui Putin: „Te alegem pe tine”

Elena Kopnina, președinta comisiei electorale de la Ambasada Rusiei de la Bucureşti a transmis că 160 de ruşi au votat până la ora locală 14:00 din cei peste 500 de ruși înscriși în registrul consular din România, relatează TASS.

„Până la ora locală 14:00 (15:00, ora Moscovei), 160 de cetățeni ruși au votat la secția de votare nr. 8261 de la Ambasada Rusiei la București”, a precizat Elena Kopnina. Potrivit sursei citate, la precedentele alegeri prezidențiale au votat doar aproximativ 200 de ruşi în România. „În prezent, există o coadă de alegători aliniați lângă zidul care înconjoară ambasada de pe Bulevardul Kiseleff”.

Elena Kopnina a declarat că în registrul consular din România sunt peste 500 de ruși, dar în realitate ar putea fi mai mulți, deoarece nu toți cei care vin în România sunt înregistrați la consulat. Potrivit acesteia, nu au fost întocmite liste electorale preliminare, întrucât, potrivit legislației în vigoare, dreptul de vot poate fi exercitat de orice cetățean rus care se prezintă la secția de votare cu pașaport.

Mai multe detalii: Câţi ruşi au votat în România. „Există o coadă de alegători lângă zidul care înconjoară Ambasada de pe Kiseleff”

Mii de ruşi au participat la „prânzul împotriva lui Putin” în Luxemburg, Tbilisi, Berlin, Stockholm, Belgrad, Haga, Gdansk, Limassol, Strasbourg, arată Novaia Gazeta.

Potrivit OVD-Info, peste 70 de persoane care au participat la „prânzul împotriva lui Putin” au fost reținute în 17 orașe din Rusia, notează Novaia Gazeta. Cele mai multe rețineri sunt în continuare în Kazan – 29 de persoane. Cel puțin trei persoane au fost lăsate în secție peste noapte.

La Moscova sunt cel puțin 19 persoane reținute. De exemplu, forțele de ordine au dus-o la secția de poliție pe Elmira Yakupova, care scrisese „Nu războiului” pe un buletin de vot. I-a fost luat telefonul.

În Sankt Petersburg sunt cel puțin șase reținuți, în Volgograd și Chelyabinsk – câte trei.

Ekaterina Dunţova, căreia CEC nu i-a permis să candideze la președinție, a participat la vot, notează Novaia Gazeta.

În noiembrie anul trecut, ea și-a anunțat intenția de a candida la funcția de președinte al Rusiei. Femeia s-a pronunțat în favoarea unei încetări rapide a ostilităților. Pe parcursul campaniei sale, Dunţova a găsit mii de susținători care au decis că vor să colaboreze cu ea în continuare.

Până la ora 16:02, ora Moscovei, prezența totală la vot la alegerile prezidențiale din Rusia a fost de 70,01%, arată TASS, care citează datele Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse.

Datele nu iau în considerare prezența la vot în cadrul votului electronic la distanță.

Prezența totală la urne la alegerile prezidențiale din Rusia, era de 66,93% până la ora 14.47, ora Moscovei (13.47, ora României – n.r.), potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, citate de TASS.

Duminică, 17 martie, în ultima zi de vot, și la 31 de zile de la moartea lui Aleksei Navalnîi, zeci de moscoviți au venit la mormântul politicianului, din cimitirul Borisov din Capiatal rusă, relatează Novaia Gazeta.

Unii dintre ei au adus acolo buletinele de vot primite la secțiile de votare, pe care era scris numele opozantului lui Vladimir Putin.

Procesul de votare de la alegerile prezidențiale din Rusia s-a încheiat în Orientul Îndepărtat. Secțiile de votare din Ciukotka și Kamceatka au fost primele care s-au închis la 11.00, ora Moscovei (10.00, ora României – n.r.), iar, la 15.00, ora Moscovei, au fost închise cele din Republica Buriatia, relatează agenția TASS.

„Votarea s-a încheiat. Toate secțiile de votare – 810 permanente și 22 temporare – s-au închis la ora locală 20.00. Acum începe următoarea etapă – numărarea voturilor”, a declarat pentru TASS președintele Comisiei Electorale din Buriatia, Alexander Akchurin.

În această republică, până la ora 15.00 (10.00, ora Moscovei), prezența la vot era de 67,82%.

În Iakutia, cea mai mare regiune a Rusiei, peste 800 de secții de votare au fost închise, iar la ora 18.00 (12.00, ora Moscovei) prezența la vot era de 69,03%.

În Irkuțk, un alegător a lipit pe buletinul de vot bucăți de hârtie cu numele deținuților politic Ilia Iașin și Vladimir Kara-Murza, și al văduvei lui Aleksei Navalnîi, Iulia Navalnaia, peste numele candidaților, a declarat el însuși publicației „Oamenii din Baikal”, relatează Mediazona.

Alături de numele lui Vladimir Putin, alegătorul a lipit o bucată de hârtie cu mesajul „potențial infractor în conformitate cu art.1 alin. 285 partea 3 din Codul penal al Federației Ruse. Abuz de putere oficială”.

Poliția a fost chemată la secția de votare. Forțele de securitate i-au cerut lui bărbatului să scrie o notă explicativă, dar acesta a refuzat.

„Apoi au încercat să facă presiuni asupra președintei comisiei pentru ca aceasta să scrie o declarație împotriva mea. Ea a refuzat”, a relatat cetățeanul.

În cele din urmă, el a fost eliberat, iar buletinul de vot, „după multe certuri”, a fost băgat în urnă.

Jurnalişti ai Reuters au observat o uşoară creştere a fluxului de alegători, în special de tineri, la prânz, la unele secţii de votare din Moscova şi Ekaterinburg, cu cozi formate de câteva sute de persoane, dintre care unii au spus că protestează, relatează News.ro.

Leonid Volkov, un consilier al lui Navalnîi aflat în exil, care a fost atacat cu un ciocan săptămâna trecută la Vilnius, a estimat că sute de mii de oameni au venit la secţiile de votare din Moscova, Sankt Petersburg, Ekaterinburg şi alte oraşe.

Văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi, Iulia Navalnaia, a fost văzută duminică la protestul „Prânz împotriva lui Putin”, de la ambasada rusă de la Berlin, unde oamenii au format o coadă la ora locală 12.00, relatează Mediazona, care citează publicațiile Bild și Dozhd.

Potrivit surselor citate, coada de la Berlin se întinde pe mai multe străzi.

Prezența generală la vot la alegerile din Rusia până la 13.50, ora Moscovei (12.50, ora României – n.r.), a depășit-o pe cea de la ultimul scrutin prezidențial, din 2018, potrivit datelor de pe site-ul Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse și de pe două platforme electronice de vot la distanță, relatează agenția TASS.

Este pentru prima dată când alegerile prezidențiale din Rusia au loc pe parcursul a trei zile și când este disponibil și votul electronic.

Un rezident din orașul rusesc Kazan a fost reținut pentru că a venit la secția de votare la ora 12.00, după cum a declarat acesta pentru grupul OVD-Info, relatează Novaia Gazeta.

Bărbatul a declarat că aceeași măsură a fost luată în cazul altor peste 20 de persoane.

Ulterior, OVD-Info a transmis că toate persoanele reținute au fost eliberate și că nu a fost deschisă nicio procedură în cazul lor.

Grup mai notează că, la o altă secție de votare din oraș, poliția le-a interzis tinerilor să vină să voteze la ora 12.00, amenințându-i cu arestări. Forțele de securitate i-au invitat să vină peste o oră sau două.

Prezența totală la urne la alegerile prezidențiale, la nivelul întregii Rusii, era de 65,05% la ora 12.50, ora Moscovei (11.50, ora României – n.r.), conform Comisiei Electorale Centrale, citate de agenția TASS.

Altfel spus, în ultimele ore, prezența la vot a crescut aproximativ 5 procente.

Datele nu iau în calcul prezența în cadrul votului electronic la distanță.

Bărbatul reținut, pe nume Viaceslav Golikov, era membru al comisiei electorale de la secția de votare nr. 33, din Capitala rusă, relatează grupul OVD-Info, citat de publicația Mediazona.

„Inscripția modestă și mică «Navalnîi» de pe tricou l-a revoltat pe vicepreședintele comisiei, Yuri Kembel, și a chemat poliția. Lui Viaceslav Golikov, care purta un tricou – membru al comisiei electorale a secției de votare cu drept de vot decisiv nr. 33 din Moscova din districtul Basmanny – i s-a cerut mai întâi să se schimbe, dar forțele de securitate nu au fost mulțumite de asta, iar Golikov a fost dus la departamentul de poliție”, precizează OVD-Info pe Telegram.

Mai multe detalii: Membru al unei comisii electorale din Moscova, reținut pentru că purta un tricou cu inscripția „Navalnîi”

În imagini se vede cum un soldat înarmat cu o mitralieră și cu fața acoperită intră în cabinele de vot și verifică modul în care votează oamenii.

Videoclipul a fost publicat pe mai multe conturi de pe rețele sociale și devenit viral. Printre cei care l-au preluat se numără și Anton Gherașcenko, consilier al ministrului ucrainean de interne, care l-a distribuit pe paginile sale de pe rețelele X, Telegram și VKontakte.

Mai multe detalii: Un soldat rus cu mitralieră și cagulă e filmat când intră peste alegători în cabină, să verifice cum au votat la alegerile prezidențiale

Pe rețelele sociale au început să apară imagini cu cozile formate în fața mai multor secții de votare din Moscova, la ora locală 12.00.

Este ora la care, cei care vor să-și exprime dezaprobarea față de Vladimir Putin pot face acest lucru prezentându-se masiv la vot, conform apelului lansat la adresa cetățenilor ruși de Aleksei Navalnîi cu câteva zile înainte de a muri, și continuat de soția și asociații săi.

Protestul pașnic a fost denumit „Prânz împotriva lui Putin”.

Cozile de persoane care doreau să voteze se întindeau pe o jumătate de kilometru, duminică, la ora locală 12.00, la consulatul rus din Almaty și la ambasada din Astana, Kazahstan, au relatat cititorii Mediazona.

O situația similară a fost raportată, tot de cititorii publicației, și la ambasada rusă din Tașkent, capitala Uzbekistanului.

De asemenea, imagini video din Erevan, capitala Armeniei, publicată pe rețelele sociale, arată oameni care s-au adunat pentru a vota la ora locală 12.00.

„Printre cei care au venit acolo se află ruși care locuiesc în Georgia și care au venit special în Armenia, pentru că nu există o ambasadă rusă în Georgia”, notează publicația Sota.

În orașul Perm, s-au format cozi la secțiile de votare din cinci școli, relatează canalul de Telegram „Perm 36.6 împotriva războiului”, citat de Mediazona.

Imagini cu oamenii așteptând la rând să voteze au fost publicate și de Sota, în timp ce canalul „Navalny Team” relatează despre cozile din Ekaterinburg.

Administrația din Novosibirsk afirmă că în diferite zone au existat tentative de „acțiuni provocatoare” pentru a destabiliza activitatea comisiilor electorale, relatează publicația independentă Novaia Gazeta.

Primăria din orașul siberian a precizat că au fost întărite măsurile de securitate la secțiile de votare și că în unele dintre ele „s-a observat o aglomerare a alegătorilor”.

În același timp, însă, autoritățile municipale afirmă că votul „se desfășoară în mod obișnuit”.

În mediul online au apărut imagini cu cozi formate la unele secții de votare din Novosibirsk, la ora locală 12.00, în cadrul protestului „Prânz împotriva lui Putin”.

Duminică, la ora pânzului, oamenii așteptau la coadă să voteze la secția deschisă la Ambasada Rusiei din Bișkek, capitala Kârgâzstanului, o fostă republică sovietică, relatează Mediazona.

„Coada se întindea pe trei străzi pline”, a declarat un cititor al publicației, precizând că oamenii au început să se așeze la rând în jurul orei 10 dimineața, dar „sentimentul general nu a fost deloc același”.

„La ora 12.00, au început să sosească persoanele care au organizat partea principală a cozii”, a explicat martorul. Potrivit acestuia, coada se întindea pe 230-240 de metri și era în creștere.

Un alt cititor Mediazona a relatat că în fața ambasadei exista o coadă încă de la ora locală 8.30.

Prezența la urne la alegerile prezidențiale în întreaga Rusie a atins 60% până la 9.28, ora Moscovei (8.28 ora României), conform datelor Comisiei Electorale Centrale, citate de agenția TASS.

Dronele au lovit duminică, 17 martie, o secţie de votare din orașul Kameanka-Dniprovska, în partea controlată de Rusia din regiunea ucraineană Zaporojie, a anunțat Vladimir Rogov, un oficial instalat de Moscova în regiune, relatează News.ro.

„În Zaporojie, militanți ai Forțelor Armate ale Ucrainei au atacat o secție de votare. În orașul Kameanka-Dniprovska, regiunea Zaporojie, teroriștii au lansat un dublu atac cu drone kamikaze «Zanoza» asupra unei secții de votare situate în casa de cultură a orașului”, a afirmat oficialul, pe Telegram, precizând că în urma loviturii, clădirea a luat foc, însă nu au fost înregistrate victime.

Cozile s-au format duminică, la ora locală 12.00, în fața unor secții de votare din Novosibirsk, cel mai mare oraș al Siberiei și capitala regiunii cu același nume.

Cozile apar în contextul apelului asociaților lui Aleksei Navalnîi la acțiunea denumită „Prânz împotriva lui Putin”, în care oamenii pot participa la un protest pașnic, mergând la vot la ora 12.00, pentru a-și exprima dezaprobarea față de președintele rus, relatează publicația Mediazona.

Aproximativ 100 de persoane au stat la coadă la secția nr. 1951, atmosfera este „foarte caldă”, oamenii „își zâmbesc colectiv și dau din cap aprobator”, notează canalul de Telegram Sirena, citând un martor.

O coadă lungă s-a format și la secția nr. 201, potrivit unui cititor al publicației 7X7. „Oamenii de la coadă sunt calmi și pozitivi, vor să arate că sunt mulți”, a relatat acesta.

Un alt canal de Telegram, „Orașul neștiințific”, anunță că oamenii stau la coadă și în fața secției din clădirea rectorului Universității de Stat din Novosibirsk.

Rușii votează duminică în a treia, și ultima, zi a alegerilor prezidențiale. Mai mult de jumătate dintre alegătorii ruși au mers deja la urne în primele două zile ale scrutinului, au anunțat oficialii, relatează Reuters.

Ultima zi va testa forța opoziției din țară, care a făcut apel la toți susținătorii săi să voteze în același timp, la prânz, într-o acțiune denumită „Prânz împotriva lui Putin”, notează agenția de presă citată.

Acțiunea, promovată inițial de Aleksei Navalnîi și susținută apoi, după moartea sa, de soția și asociații lui, este prezentată ca o modalitate prin care cetățenii își pot exprima dezaprobarea față de Vladimir Puțin și opoziția fără riscul de a fi arestați, pentru vor sta la coadă pentru a vota legal. Kremlinul a avertizat oamenii să nu participe la adunări neautorizate.

Proteste sporadice au marcat deja alegerile în primele două zile.

Vladimir Putin a acuzat vineri Ucraina că a încercat să perturbe alegerile prin intensificarea atacurilor cu drone și rachete în interiorul Rusiei și pe teritoriul ucrainean controlat de Moscova, promițând că va pedepsi Ucraina. Duminică dimineața, oficialii locali ruși au declarat că forțele Kievului au continuat atacurile asupra regiunilor rusești de la granița cu Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a vorbit despre aceste atacuri, dar a mulțumit forțelor sale militare și serviciilor de informații „pentru noile capacități ucrainene cu rază lungă de acțiune”.

Ucraina consideră că alegerile care au loc în părți ale teritoriului său controlate de Rusia sunt ilegale.

Ministerul Afacerilor Externe condamnă desfăşurarea alegerilor ruse pe teritorii ale Ucrainei ocupate temporar şi anexate ilegal. Totodată, MAE condamnă deschiderea secţiilor de votare pentru alegerile ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova şi în regiunile Abhazia şi Osetia de Sud ale Georgiei, relatează News.ro.

Mai multe detalii: România condamnă alegerile ruse în teritoriile ucrainene anexate ilegal, anunță MAE: „Sunt ilegitime, iar rezultatul lor este lovit de nulitate”

Până la ora 21:00, ora Moscovei, prezența la vot în Rusia pentru alegeri a fost de 58,02%, potrivit datelor publicate pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, citate de Novaia Gazeta.

Kuzbass (83%) și Tyva (aproape 87%) rămân recordurile în ceea ce privește prezența la vot.

Rusia a acuzat sâmbătă Kievul de intensificarea „activităţilor teroriste” în timpul alegerilor prezidenţiale ruse ce au loc în perioada 15-17 martie, scopul Ucrainei fiind, conform Moscovei, acela de a atrage mai mult sprijin şi arme din Occident, transmite Reuters, citată de Agerpres.

„Este evident că regimul corupt de la Kiev şi-a intensificat activităţile teroriste legate de alegerile prezidenţiale în desfăşurare în Rusia, pentru a le demonstra dresorilor lui din Occident şi a cerşi şi mai multe asistenţă financiară şi arme letale”, a indicat MAE rus într-un comunicat.

Potrivit comunicatului citat, în unul dintre incidente, o dronă ucraineană a lansat un proiectil asupra unei secţii de votare din regiunea ucraineană Zaporojie, aflată sub controlul Rusiei.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a spus sâmbătă, într-o postare pe Telegram, că protestatarii care comit infracțiuni la secțiile de votare sau în apropierea acestora (incendiere, vandalism etc.) ar trebui să țină minte că pot fi urmăriți penal.

Ei sunt trădători, iar acțiunile lor pot fi calificate mult mai strict: în temeiul art. 275 din Codul penal al Federației Ruse – înaltă trădare sub forma acordării oricărui ajutor unui stat străin în timpul războiului.

„Nu este un joc pentru copii sau o glumă nevinovată cu verdeață. Aceasta este o asistență directă pentru acei vagabonzi care astăzi bombardează orașele noastre”.

Oponenţii occidentali ai Moscovei au încercat în mod activ în ultimul an să perturbe alegerile prezidenţiale din Rusia, a declarat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, pentru agenţia de presă rusă TASS.

„Oponenţii noştri s-au agitat nu doar cu o săptămână sau o lună în urmă. Mi se pare că în ultimul an au făcut totul fie pentru a perturba alegerile prezidenţiale, fie pentru a împiedica desfăşurarea lor sau pentru a distorsiona concepţia despre alegeri în diferite moduri”, a spus Zaharova, notează News.ro.

Occidentul a organizat campanii de dezinformare şi influenţă în sfera cibernetică: de la răspândirea conţinutului corespunzător până la blocarea aplicaţiilor organizaţiilor ruseşti pe platformele digitale, ceea ce este, de asemenea, „un element de influenţă foarte serios”, a subliniat ea.

Occidentul a folosit şi opoziţie plătită care s-a dovedit a fi formată din „agenţi de influenţă şi pur şi simplu angajaţi”, a explicat diplomatul.

„Adică s-au folosit toate metodele. Dar nimic nu îl ajută [Occidentul]”, a subliniat ea, adăugând că unitatea cetăţenilor ruşi în mijlocul alegerilor prezidenţiale din ţară provoacă furia Occidentului.

„Ţara s-a consolidat şi este un singur tot. Mai mult, aceasta este unitate în faţa ameninţării care este evidentă şi unitate, ceea ce este deosebit de important, pentru rezolvarea sarcinilor cu care ne confruntăm”, a spus diplomata.

Ea a mai afirmat că „acest lucru provoacă furie sălbatică, ură şi agresivitate şi deja fac spumă, ştii, ies cu nişte puroi verde. Lasă-i să se înece cu asta”.

Sistemul prin care se poate vota electronic la alegerile prezidențiale din Rusia a fost blocat de specialiștii în securitate informatică din cadrul serviciilor militare de informații ale Ucrainei (HUR), anunţă agenția de presă ucraineană Ukrinform, citată de Digi24.

„Website-ul nu funcționează. Sistemul de vot nu funcționează. Specialiștii cyber ai HUR au trecut de toate sistemele de securitate. Atacul va continua până la finalizarea votării”, au precizat sursele ucrainene.

Mai multe detalii: Ucraina susține că a spart întregul sistem de vot electronic al Rusiei: „Atacul va continua până la finalizarea votării”

Un număr de 214 buletine de vot au fost deteriorate, a anunțat șefa Comisiei Electorale Centrale, Emma Pamfilova, relatează Novaia Gazeta. Potrivit acesteia, în aproape două zile au fost observate 29 de tentative de incendiere sau de turnare de lichide pe urnele de vot în 20 de regiuni ale Federației Ruse.

Potrivit lui Pamfilova, instrucțiunile de a strica buletinele de vot au venit din Ucraina și din unele țări europene. În plus, site-ul comisiei a fost supus la 18.000 de atacuri ale hackerilor, dintre care 141 cu risc ridicat, a adăugat ea.

Nexta relatează că în Rusia au avut loc 11 tentative de incendiere a secțiilor de votare, precum și 19 cazuri de deteriorare a urnelor de vot.

Pedepsele sunt de până la opt ani de închisoare pentru cei implicați. Votul continuă până duminică în cadrul alegerilor prezidențiale care, în mod aproape sigur, vor prelungi cei 24 de ani de domnie ai lui Vladimir Putin, relatează The Guardian.

Văduva lui Navalnîi, Iulia, care l-a acuzat pe Putin de moartea soțului ei, și-a îndemnat susținătorii să protesteze împotriva lui Putin votând în masă duminică la prânz, ora locală, formând mulțimi mari și copleșind secțiile de votare.

Până la ora 15:00, ora Moscovei, prezența la vot în Rusia pentru alegeri a fost de 41,79%, relatează Novaia Gazeta, care citează datele publicate pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.

Cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în Tyva și Chukotka. Acolo, numărul alegătorilor a totalizat 78,06% și, respectiv, 78,54%. Cea mai scăzută prezență la vot a fost de 27,29% în Perm Krai.

Prezența la vot a alegătorilor care au ales votul electronic la distanță a fost de 82% până la ora 11:00, ora Moscovei.

Unii locuitori ai Moscovei au semnalat publicației independente Meduza că, în mesaje primite pe serviciile de messenger, au fost acuzați că susțin „idei extremiste” și li s-a cerut să voteze „fără să se formeze cozi”.

Mesaje de acest fel au fost primite pe Telegram și Signal, o aplicație de mesagerie considerată o alternativă la WhatsApp sau Facebook Messenger.

Unii dintre cei care au primit mesajele au sugerat că acestea au fost trimise persoanelor care s-au abonat la un canal al echipei lui Aleksei Navalnîi, principalul opozant al lui Putin, mort în urmă cu o lună în detenție, sau au apreciat postările acestuia.

Mai multe detalii: Locuitori din Moscova care urmăresc canalele lui Aleksei Navalnîi primesc mesaje în care sunt avertizați „să nu formeze cozi la votare”

O tânără a fost reținută în Osetia de Nord pentru că a încercat să verse vopsea pe buletinele de vot, a anunțat Ministerul de Interne al Republicii, citat de agenția TASS.

Potrivit autorităților ruse, buletinele de vot nu au fost deteriorate însă, încercând să scape de forțele de ordine, femeia a turnat lichid pe masa pe care se afla cartea cu lista de alegători.

Tânăra, în vârstă de 27 de ani riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la cinci ani.

Între timp, la Sankt Petersburg, o tânără de 21 de ani a fost trimisă într-un centru de detenție preventivă după ce vineri a aruncat un cocktail Molotov în clădirea unui liceu, unde se află două secții de votare.

Peste 90.000 de atacuri cibernetice au fost efectuate asupra resurselor alegerilor prezidențiale din Rusia în prima zi de votare, a declarat Igor Lyapunov, vicepreședinte al Rostelecom, cel mai mare furnizor de servicii digitale din Rusia, notează agenția TASS.

Lyapunov afirmă că atacurile au fost depistate din Ucraina, de la adrese IP din Europa de Vest și America de Nord.

„Prin profesionalismul atacurilor cibernetice, putem înțelege că lucrează cele mai profesioniste, speciale grupuri”, a adăugat Lyapunov.

Între timp, sâmbătă, partidul de guvernământ Rusia Unită a anunțat că este ținta unui atac cibernetic de amploare.

Mai multe detalii: Rusia Unită, partidul de guvernământ de la Moscova, spune că se confruntă cu un atac cibernetic pe scară largă

Prezența totală la vot în persoană la alegerile prezidențiale din Rusia era de 40,05% la 13.32, ora Moscovei (12.32 ora României – n.r.), conform datelor Comisiei Electorale Centrale, relatează TASS.

Datele nu iau în calcul prezența în cadrul votului electronic la distanță.

Apropiații fostului opozant rus Aleksei Navalnîi au făcut din nou apel la cetățenii ruși să protesteze pașnic duminică la prânz pentru a-și arăta dezaprobarea față de Vladimir Putin.

„Să-i stricăm petrecerea lui Putin. Ce să faci în timpul «alegerilor» prezidențiale?”, este îndemnul lansat pe 14 martie, pe pagina de Telegram Navalny Live Channel, postarea fiind ilustrată cu o imagine cu Vladimir Putin și Leonid Volkov, un consilier de lungă durată al lui Aleksei Navalnîi și fost președinte al Fundației Anticorupție (FBK) din Rusia, atacat recent cu un ciocan la Vilnius.

„Pe 16 februarie, Vladimir Putin l-a ucis pe Aleksei Navalnîi pentru a distruge speranța a milioane de ruși. Mafia lui Putin ucide, intimidează, șantajează, minte și manipulează: într-un cuvânt, folosește toate metodele de presiune cu unicul scop de a forța oamenii să renunțe, să accepte puterea dictatorului, să se supună și să tacă.

Dar nu poți renunța. Tu și cu mine suntem o forță politică uriașă care are dreptul de a ne exprima opiniile și emoțiile. Trebuie să răspundem lui Putin cu acțiuni colective masive. Trebuie să-i arătăm lui și unul altuia că existăm și că suntem majoritatea.

Participați la campania #AmiazăÎmpotrivaPutin și veniți la secția vastră de votare pe 17 martie la ora locală 12.00”, se precizeză în apelul adresat rușilor.

În zilele următoare va fi pregătit un proiect de lege privind creșterea cu până la opt ani de închisoare a pedepselor penale pentru încercarea de a perturba alegerile într-un „mod general periculos”, a declarat deputata Dumei de Stat Yana Lantratova, relatează Novaia Gazeta.

Lantratova susține că articolul penal privind obstrucționarea exercitării drepturilor electorale sau a activității comisiilor electorale prevede „pedepse destul de blânde, incomparabile cu răspunderea pentru atacuri teroriste sau sabotaj”.

Astfel, deputata spune că este nevoie să se înăsprească pedeapsa maximă prevăzută în acest articol de la cinci la opt ani de închisoare pentru cei care încearcă să perturbe alegerile prin incendiere, precum și prin alte „metode în general periculoase”, fără să specifice la ce metode se referă exact.

Dosarele penale au fost deschise în cazul cetățenilor care au încercat să provoace incendii la secțiile de votare folosind cocktailuri Molotov și care au vărsat vopsea verde, iod sau cerneală în urnele cu buletinele de vot, relatează Novaia Gazeta.

Potrivit calculelor publicației independente, este vorba despre cel puțin 15 cazuri penale.

Două dosare penale au fost deschise la Moscova, trei în regiunea Voronej, și câte unul în regiunile Sankt Petersburg, Veliky Novgorod, Ivanovo, Rostov și Volgograd, în teritoriile Krasnodar și Krasnoiarsk, în districtele autonome Hantî-Mansi, Okrug și Karaciai-Cerchezia, precum și în Crimeea anexată.

Comisiile electorale nu intenționează să anuleze rezultatele alegerilor la secțiile de votare unde există buletine de vot acoperite cu vopsea verde, au precizat surse citate vineri de publicația independentă Verstka.

„Buletinele de vot în care exprimarea voinței nu poate fi stabilită din cauza chestiei verzi” vor fi „recunoscute ca nevalabile”, „iar restul vor fi numărate în mod normal”, ceea ce „nu va afecta în niciun fel stabilirea rezultatelor votului”, au spus sursele citate.

Peste 80% dintre rușii înregistrați pe platforma online au participat la vot la alegerile prezidențiale până sâmbătă dimineață, a anunțat Ministerul Dezvoltării Digitale, citat de agenția TASS.

„Prezența la vot în cadrul votului electronic la distanță până la ora 11.00, ora Moscovei (10.00, ora României – n.r.), pe 16 martie, a fost de 82%. 3,8 milioane de persoane și-au exprimat votul pe platformă”, se precizează într-un comunicat al ministerului.

Fruntașe în ceea ce privește votul pe platforma online, potrivit ministerului, sunt teritoriile Kamceatka  și Altai, regiunile Belgorod, Kursk, Lipețk, Tomsk, Vologda, Ciuvașia și Sverdlovsk.

Prezența generală la vot la alegerile prezidențiale din Rusia, sâmbătă, la ora 9:00, ora Moscovei (8.00 ora României), era de 36,55%, conform datelor de pe pe site-ul Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse, citate de agenția de presă de stat TASS.

Un bărbat a încercat să toarne vopsea verde în urna cu buletinele de vot la o secție de votare din Ekaterinburg, însă a fost oprit de autorități, a relatat în timpul nopții de vineri spre sâmbătă agenția rusă TASS, citând canalul de Telegram al Centrului de observare publică din regiunea Sverdlovsk.

„Membrii comisiei și-au dat seama la timp că persoana se afla în cabină de prea mult timp și trezea suspiciuni”, au transmis autoritățile.

Bărbatul a fost reținut.

Alegerile prezidențiale din Rusia continuă sâmbătă, 16 martie, cu a doua zi de votare.

În ultimele 12 ore, aproximativ 200.000 de persoane au votat electronic la Moscova, a anunțat șeful Comandamentului public de monitorizare a alegerilor din Capitala rusă, Vadim Kovalev, citat de TASS.

Pe parcursul nopții nu au fost înregistrate incidente la secțiile de votare din Moscova, a mai precizat oficialul.

Într-o Rusie aflată în război, există un singur candidat adevărat și un singur câștigător: Vladimir Putin, scrie vineri Reuters, într-o analiză în care încearcă să explicele motivele din cauza cărora liderul de la Kremlin reușește să câștige pe bandă rulantă alegerile din țară.

În timp ce rușii au început să voteze în cadrul alegerilor din 15-17 martie, popularitatea fostului locotenent-colonel KGB, acum în vârstă de 71 de ani, este ridicată, pe fondul unui sprijin puternic pentru războiul din Ucraina.

Mai multe detalii: „Nu aveți nicio îndoială: aceasta este o slujbă pe viață”. Cum reușește Vladimir Putin să continue să câștige alegerile din Rusia (analiză Reuters)

Comisia responsabilă de alegerile din Rusia, care nu sunt considerate de către comunitatea internațională nici libere, nici corecte, a anunțat că sistemul său de vot online s-a defectat vineri din cauza numărului mare de persoane care au încercat să voteze în acest mod, scrie agenția germană de presă DPA.

În prima din cele trei zile de vot, aproximativ 500.000 de persoane au votat online în cursul dimineţii numai la Moscova, a anunţat Comisia Electorală Centrală (CEC).

Conducerea Moscovei ar dori să vadă cea mai mare prezenţă posibilă la vot pentru a cataloga votul drept legitim.

Oficialii au declarat că prezenţa la vot a ajuns la 24% şi că 27 de milioane de persoane au votat până vineri seara.

Observatorii electorali din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu au fost invitaţi să monitorizeze scrutinul.

Șefa CEC, Ella Pamfilova, o apropiată a lui Putin, a declarat că peste 333.000 de persoane observă alegerile şi că totul decurge „normal”. În acelaşi timp, însă, a trebuit să recunoască faptul că au existat nereguli în votul online încă de la început, notează Agerpres. Oficial, ea a atribuit problemele unui număr mare de alegători care au dorit să voteze online.

În schimb, organizaţia independentă de monitorizare a alegerilor Golos, care este persecutată politic în Rusia, a afirmat că nu au fost trimişi observatori electorali independenţi. Golos a vorbit despre o fraudă electorală pe scară largă, menţionând că, în multe locuri, funcţionari de stat şi angajaţi ai marilor corporaţii, parţial deţinute de stat, sunt presaţi să voteze.

Președintele Vladimir Putin a votat online vineri în cadrul alegerilor prezidențiale din Rusia, care se desfășoară inclusiv în regiunile ocupate din Ucraina, informează The Moscow Times

Imaginile video distribuite de Kremlin îl arată pe liderul rus votând la un computer din biroul său și salutând în fața camerei de luat vederi.

Mai multe detalii: Momentul în care Vladimir Putin votează, online, din biroul său de la Kremlin, la alegerile prezidențiale din Rusia | VIDEO

Peste 400 de secții de votare din zone izolate din Orientul Îndepărtat al Rusiei au raportat o prezență la vot de 100% în prima zi a alegerilor prezidențiale, a anunțat vineri site-ul independent de știri Vyorstka, potrivit The Moscow Times.

Votul anticipat a început la sfârșitul lunii februarie în zone greu accesibile din 37 de regiuni din Rusia, precum și în părți din Ucraina ocupată.

Vyorstka mai scrie că majoritatea secțiilor de votare care au înregistrat o prezență totală la vot au fost situate pe bărci de pescuit pe mare sau în tundra friguroasă.

În total, 17.000 de persoane au votat la aceste secții de votare, potrivit publicației.

Vyorstka menționează că a analizat datele electorale din regiunile rusești Primorie, Kamchatka, Magadan și Sakhalin, precum și din districtul autonom Chukotka.

Șefa Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Rusia, Ella Pamfilova, a declarat vineri dimineață că 2,6 milioane de persoane au votat anticipat, inclusiv în regiunile ucrainene parțial ocupate.

Participarea la alegerile prezidenţiale în Rusia era vineri la 16:30, ora Moscovei, de 24,41%, în prima din cele trei zile de vot, a anunţat Comisia Electorală Centrală (CEC), iar incidentele de până acum sunt legate de acţiuni de protest individuale, precum atacuri cu cerneală sau cu alte lichide asupra urnelor, şi de atacuri cu drone ucrainene şi incursiuni ale unor combatanţi veniţi din Ucraina în regiunile ruse de graniţă, relatează agenţiile internaţionale de presă.

Conform autorităţilor, au fost arestate opt persoane, printre care şi o femeie care a încercat să incendieze o cabină de vot la Moscova. O altă persoană arestată a încercat să dea foc unei urne de vot în localitatea Khanti-Mansisk din Siberia, potrivit Agerpres.

Ucraina, acuzată că bombardează secțiile de votare din Herson

În provincia Herson, a cărei parte de sud, cea de dincolo de fluviul Nipru, se află sub controlul armatei ruse, autorităţile instalate acolo de Moscova susțin că armata ucraineană a bombardat cu artileria două clădiri în care au fost amenajate secţii de votare în localităţile Kahovka şi Brilivka şi există persoane rănite, acuzaţii ce nu pot fi verificate în mod independent.

Potrivit primarului prorus din oraşul Doneţk, oraş ocupat de asemenea de trupele ruse, trei copii au murit în urma unui bombardament ucrainean.

Șefa alegerilor din Rusia a afirmat vineri, 15 martie, că persoanele care vandalizează urnele de vot pentru a încerca să perturbe desfășurarea alegerilor prezidențiale de trei zile vor fi pedepsite cu închisoarea până la cinci ani, după ce o serie de astfel de atacuri au avut loc în întreaga Rusie, relatează Reuters.

Mai multe detalii: Șefa Comisiei Electorale Centrale din Rusia le transmite ,,ticăloșilor” care vandalizează urnele de vot ,,pentru câțiva arginți” că riscă închisoarea

Autorităţile din Moscova au anunţat vineri că au întocmit un dosar penal împotriva unei femei care a turnat cerneală verde într-o urnă de vot în încercarea de perturba procesul electoral la alegerile prezidenţiale care se desfăşoară în Rusia, scrie Reuters.

Imaginile surprinse de camerele de supraveghere, difuzate de agenţia de presă RIA, arată o tânără care depune buletinul de vot înainte de a turna cu calm un lichid verde în urna de vot din plastic transparent. În imagini se poate observa cum un poliţist o reţine imediat după aceea pe femeie.

Femeia, al cărui nume nu a fost dezvăluit, a fost ulterior acuzată de „obstrucţionarea exercitării drepturilor electorale sau a activităţii comisiilor electorale”, a transmis serviciul de presă al Comitetului de Investigaţii rus. O astfel de infracţiune se pedepseşte cu maximum cinci ani de închisoare, notează Agerpres.

Două incidente similare au avut loc la secţiile de votare din regiunea Voronej.

Cel puțin trei persoane au efectuat vineri în diferite regiuni din Rusia atacuri prin incendiere la secțiile de votare, în prima zi de desfășurare a alegerilor prezidențiale din 15-17 martie, informează The Moscow Times.

La Moscova, o femeie în vârstă a fost reținută pentru că a dat foc unei cabine de vot.

Mai multe detalii: Rușii au incendiat cel puțin trei secții de votare și au turnat cerneală verde în urne, în prima zi a alegerilor prezidențiale | VIDEO

Prezența la vot la alegerile prezidențiale până la ora 14:00, ora Moscovei a fost de 8,95%, potrivit TASS.

Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, și soția sa, Svetlana, au votat astăzi la alegerile prezidențiale din Rusia, anunță TASS.

„Politicianul a decis să voteze personal și a venit la o secție de votare de lângă Moscova”, notează TASS.

Prezența la vot la alegerile din întreaga țară este de 5,47%, până la ora 12.00, ora Moscovei, anunță TASS.

Prezența la vot la alegerile prezidențiale din Rusia în întreaga țară este de 3,33% la ora 10:24, ora Moscovei, potrivit datelor transmise de Comisia Electorală Centrală, citate de Kommersant.

Peste 94.000 de secții de votare s-au deschis în Rusia de la ora locală 8:00. Ele rămân deschise astăzi, 15 martie, până la ora 20:00, potrivit agenției ruse TASS.

Acesta este programul de votare și mâine, 16 martie, procesul de votare desfășurându-se timp de 3 zile, până duminică, 17 martie.

Cu excepția câtorva localități din străinătate, votul se va încheia oficial duminică la ora 21:00, când secțiile de votare din Kaliningrad, cea mai vestică regiune din Rusia, își vor închide porțile.

***

Toate figurile din opoziție care l-ar fi putut contesta pe Vladimir Putin sunt fie în închisoare, fie exilate în străinătate. Mijloacele de informare independente care ar putea prezenta critici la adresa politicilor sale au fost blocate. Iar Kremlinul menține un control rigid asupra sistemului politic și a procesului electoral din țara cu 146 de milioane de locuitori.

Totuși, alegerile prezidențiale din Rusia vor fi urmărite îndeaproape de la nivel internațional, în timp ce trupele Moscovei continuă invazia la scară largă a Ucrainei, care durează de peste doi ani.

Vladimir Putin candidează pentru al cincilea mandat de preşedinte

Actualul președinte al Rusiei, Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, listat drept candidat independent, este așteptat așadar să obțină cu ușurință o victorie zdrobitoare și un nou mandat de șase ani la Kremlin.

Numit de critici un „criminal de război” autocrat care conduce prin frică, Putin este dat câștigător detașat de sondajele de opinie publicate de Moscova, care indică faptul că este susținut de majoritatea rușilor care îl consideră genul de lider „dur necesar” pentru a ține piept a ceea ce ei consideră a fi „un Occident intruziv și expansionist”.

Un institut de sondaje de stat a declarat în februarie că cercetările sale au arătat că peste 75% dintre ruși sunt gata să voteze pentru Putin, notează Reuters.

Fost locotenent-colonel KGB, Vladimir Putin a fost numit președinte interimar în ultima zi a anului 1999 de către fostul lider rus Boris Elțîn. Apoi a avut două mandate de președinte de câte patru ani în perioada 2000-2008, devenind ulterior prim-ministru în perioada 2008-2012.

În 2012, a revenit la Kremlin, mandatele prezidențiale fiind prelungite la șase ani, și a obținut un nou mandat în 2018. În 2020, Constituția Rusiei a fost modificată astfel încât Putin poate să îndeplinească încă două mandate de șase ani începând cu 2024, ceea ce înseamnă că ar putea rămâne la putere până în 2036.

Cine sunt contracandidaţii lui Vladimir Putin

Ceilalți candidați de pe buletinul de vot de la alegerile prezidențiale au fost nominalizați de partidele favorabile Kremlinului reprezentate în Parlament.

Nikolai Haritonov

Nikolai Haritonov, în vârstă de 75 de ani, este candidatul Partidului Comunist și membru al Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus.

Reuters amintește, în acest context, că la fiecare alegeri din 2000 încoace, candidații Partidului Comunist s-au clasat pe locul al doilea, la distanță, după Vladimir Putin.

Haritonov a mai candidat la scurtinul prezidențial în 2004 și a obținut 13,8% din voturi, față de 71,91%, cât a înregistrat Putin.

Candidatul Partidului Comunist susține așa-numita „operațiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina, dar în trecut s-a opus unora dintre politicile interne ale partidului de guvernământ pro-Putin, Rusia Unită, aflat la putere.

Leonid Sluțki

Leonid Sluțki are 56 de ani și este liderul Partidului Liberal Democrat al Rusiei (LDPR) ultranaționalist. Membru de rang înalt al Dumei de Stat, el este o prezență frecventă la televiziunile de stat, unde își exprimă opiniile anti-occidentale.

A preluat conducerea LDPR după moartea fostului lider Vladimir Jirinovski, în 2022.

Sluțki a vorbit deseori despre nevoia ca Rusia să câștige războiul din Ucraina și despre importanța menținerii prețurilor alimentelor la un nivel scăzut.

În 2018, a fost acuzat de un grup de jurnaliste de hărțuire sexuală, însă a fost exonerat de o comisie parlamentară.

Vladislav Davankov

În vârstă de 40 de ani, Vladislav Davankov este cel mai tânăr candidat înregistrat la scrutinul prezidențial din acest an. Este membru al Dumei de Stat și deputat al partidului Oameni Noi, la înființarea căruia a contribuit în 2020 și tatăl său, care este om de afaceri.

De-a lungul anilor, Davankov a primit mai multe distincții de stat, inclusiv una din partea lui Vladimir Putin.

El a încercat să se poziționeze ca un opozant al restricțiilor excesive asupra libertății personale a oamenilor. De asemenea, fără să menționeze explicit Ucraina, s-a declarat în favoarea „păcii și a discuțiilor. Dar în condițiile noastre și fără retrocedări”.

Cine nu a putut candida la alegerile prezidențiale

Autoritățile ruse au respins, în ultimele luni, candidaturile unor figuri publice care l-au contestat în mod direct pe Putin sau politicile Kremlinului.

„Intrarea în buletinul de vot este un proces complicat. Partidele care au reprezentare în Parlament au acces garantat la vot. Toți ceilalți trebuie să treacă printr-un sistem de petiții și să colecteze zeci de mii de semnături care trebuie verificate. Autoritățile guvernamentale găsesc invariabil probleme cu semnăturile colectate de candidații autentici ai opoziției”, a explicat pentru ziarul britanic The Independent, profesorul de politică rusă Samuel Greene, de la Kings College din Londra.

Boris Nadejdin

Un politician liberal care a făcut din încetarea războiului din Ucraina principala sa temă de campanie, Boris Nadejdin, în vârstă de 60 de ani, a atras un sprijin neobișnuit de larg în timp ce strângea semnături pentru a obține un loc pe buletinul de vot.

El a criticat „operațiunea militară specială” din Ucraina, pe care a numit-o „o greșeală fatală” și a susținut că va încerca să o încheie prin negocieri.

În cele din urmă, candidatura sa a fost invalidată, oficialii electorali afirmând că multe dintre semăturile strânse nu erau valabile. Nadejdin a contestat fără succes descalificarea sa la Curtea Supremă.

Ekaterina Dunțova

În vârstă de 40 de ani, Ekaterina Dunțova este fostă jurnalistă de televiziune, care a încercat să candideze la președinția Rusiei și a cerut încetarea conflictului din Ucraina și eliberarea prizonierilor politici.

În Rusia, Dunțova nu este un nume foarte cunoscut, iar autoritățile electorale i-au respins candidatura, invocând „numeroase încălcări” în documentele pe care le prezentase. Nici ea nu a avut succes când a contestat decizia oficialilor privind invalidarea candidaturii.

Aleksei Navalnîi

Cel mai cunoscut politician de opoziție din Rusia, Aleksei Navalnîi a murit în detenție pe 16 februarie, la 47 de ani, în timp ce ispășea o pedeapsă de 19 ani de închisoare pentru acuzații de extremism. El își dorea să devină președinte al Rusiei și a încercat să candideze împotriva lui Vladimir Putin în 2018, candidatură care i-a fost respinsă.

Susținătorii lui Navalnîi acuză că Putin se află în spatele morții acestuia, lucru respins de Kremlin.

Cum se desfăşoară alegerile

Procesul de votare se va desfășura începând de vineri, 15 martie, și până duminică, 17 martie. Este pentru prima dată la un scrutin prezidențial din Rusia când urnele vor fi deschise timp de trei zile în loc de una.

De asemenea, este primul scrutin prezidențial la care va fi folosit și votul online. Această opțiune va fi disponibilă în 27 de regiuni rusești și în Crimeea, pe care Moscova a anexat-o ilegal de la Ucraina în urmă cu 10 ani.

Totodată, votul va avea loc în Donețk, Luhansk, Zaporojie și Kherson, cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia a anunțat că le-a anexat după invazia lansată în februarie 2022, chiar dacă forțele Moscovei nu controlează în totalitate aceste teritorii.

Ucraina și Occidentul au denunțat organizarea votului în aceste regiuni. Votul anticipat a început deja în unele zone și se va avea loc treptat în altele.

Rusia a avut prima dată alegeri desfășurate pe parcursul mai multor zile în 2020, când a organizat un referendum privind reformele constituționale orchestrate de Putin pentru a-i permite să candideze pentru încă două mandate.

Cine poate vota la alegerile din Rusia

Poate vota orice cetățean rus cu vârsta de peste 18 ani care nu se află în închisoare în urma unei condamnări penale. Comisia Electorală Centrală spune că există 112,3 milioane de alegători eligibili în interiorul Rusiei și în părțile ocupate de Moscova în Ucraina, iar alți 1,9 milioane de alegători eligibili locuiesc în străinătate.

Când începe noul mandat de preşedinte al Rusiei şi ce durată are

Rezultatele alegerilor prezidențiale vor fi anunțate la scurt timp după închiderea urnelor, iar câștigătorul va fi învestit în luna mai.

Mandatul de președinte are o durată de șase ani.

Prezența la vot la alegerie prezidențiale din 2018 a fost de 67,5%.

Posibile proteste în timpul alegerilor

Ultima acțiune politică din detenție a lui Aleksei Navalnîi a fost un apel către susținători săi să se alăture unui protest subtil cunoscut sub numele de „Prânz împotriva lui Putin”. Acțiunea ar consta în prezentarea masivă la urne a cetățenilor duminică la prânz, ultima zi de vot, pentru a-și arăta respingerea față de Vladimir Putin.

„Aceasta ar putea fi o demonstrație puternică a sentimentului național”, afirma Navalnîi, într-o postare din 1 februarie de pe rețelele sociale, unde susținea că autoritățile ruse nu au cum să oprească un protest vizibil pentru toți.

Ziarul independent Novaya Gazeta Europe a numit protestul „testamentul politic al lui Navalnîi”.

De altfel, după moartea principalului opozant al lui Vladimir Putin, soția sa, Iulia Navalnaia, a continuat apelul acestuia, cerându-le rușilor să meargă la secțiile de votare la aceeași oră, la ora 12.00, pe 17 martie, principala zi a votului.

De ce contează alegerile din Rusia, dacă este sigur că Putin va câștiga?

Pentru Vladimir Putin, scopul alegerilor este de a obține o aparență de legitimitate, permițându-i să pretindă un sprijin masiv pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, notează The Washington Post.

Cu lucrătorii electorali ruși și gărzile înarmate care bat la uși și cer ca oamenii să voteze în Ucraina ocupată, alegerile sunt, de asemenea, menite să consolideze controlul Moscovei asupra regiunilor ucrainene pe care pretinde că le-a anexat.

Presa rusă a relatat că administrația prezidențială este hotărâtă să înregistreze o prezență la vot de minimum 70% și ca Putin să câștige cu cel puțin 80%, depășind recordul său de 76,7% din 2018.

Alegerile din acest an marchează și sfârșitul unei ere mai raționale, mai precizează ziarul american, referindu-se la faptul că în urmă cu cinci ani chiar și unii analiști pro-Kremlin credeau că Putin va preda puterea unui succesor.

Ce spun observatorii independenți

Observatorii independenți au criticat prelungirea votului pe parcursul mai multor zile și permiterea votării online, spunând că astfel de tactici împiedică și mai mult transparența alegerilor.

De asemenea, Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a declarat în ianuarie că este profund regretabil că Rusia a decis să nu invite observatorii OSCE la alegeri, notează Reuters.

„Regretăm că condițiile s-au deteriorat atât de mult în Federația Rusă încât nu putem desfășura observatori pentru alegerile prezidențiale din martie”, a transmis Pia Kauma, președintele Adunării Parlamentare a OSCE.

„Prima misiune de observare a alegerilor organizată de AP OSCE a fost în Rusia în 1993, iar de atunci am observat zece alegeri naționale în această țară. Este foarte regretabil că regresul democratic a atins un punct atât de critic încât nu putem fi pe teren pentru a observa anul acesta, dar, desigur, vom continua să urmărim îndeaproape situația”, a mai transmis OSCE.

Foto: Hepta, Profimedia