Alegeri prezidențiale, azi, în Republica Moldova. Analiză Euronews: Vor fi strânse, amare și vor dezbina populația

Duminică, 1 noiembrie, moldovenii merg la urne ca să-și aleagă următorul președinte. Printre candidați se numără președintele în funcție, Igor Dodon, care vrea un al doilea mandat, și rivala Maia Sandu, fost premier pro-european, care a pierdut în fața lui Dodon în 2016, cu vreo 70.000 de voturi.

În ultimele săptămâni, Euronews a vorbit cu Maia Sandu despre speranțele sale pentru președinția Republicii Moldova. Dodon a refuzat un interviu, dar a vorbit în februarie cu reporterii televiziunii la Chișinău.

Între timp, analizând acuzațiile asupra amestecului Rusiei și perspectivele lui Dodon, Euronews prezintă o analiză a ceea ce va fi o bătălie critică și divizată nu doar între doi candidați, ci între două viziuni foarte diferite pentru Moldova.

Cine candidează?

Alegerile sunt prezentate ca o bătălie la care participă doar doi candidați, însă la fel ca în multe state europene, alegerile prezidențiale din Moldova se desfășoară în două runde.

Pe buletinele de vot de duminică vor apărea 12 candidați: 10 din partea partidelor politice și doi independenți. Cel mai recent sondaj arată că Dodon ar avea 20%, Sandu ar obține 18%, iar ceilalți candidați ar lua toți între 7% și 1% din voturi.

Recomandări

Alertă la Banca Națională după alegeri. Investitorii încep să părăsească România, trendul s-ar putea accentua după parlamentarele de duminică

Însă aceste procent ar putea masca un rezultat mai bun pentru Sandu, întrucât la primul tur participă mai mulți candidați pro-europeni. Dacă va ajunge în turul al doilea, procentele acestora ar putea ajunge probabil la ea, nu la Dodon.

Între timp, Dodon are un singur rival ideologic în primul tur, Renato Usatîi, care este un lider populist pro-rus. El se clasează relativ bine în sondaje, cu un procent de 7%, și este de așteptat ca alegătorii acestuia să aleagă tabăra Dodon în cazul în care președintele Moldovei ajunge în turul doi.

Care sunt problemele majore?

Maia Sandu și Igor Dodon au viziuni foarte diferite legate de viitorul Moldovei și de cine ar trebui să-i fie aliați.

Baza susținătorilor lui Dodon se regăsește în minoritatea vorbitoare de limbă rusă a Republicii Moldova, precum și printre naționaliștii moldoveni, care sunt apropiați de Moscova. Sandu atrage moldoveni mai liberali, orientați spre Vest, care vorbesc românește și și-ar dori ca țara să adere la Uniunea Europeană.

Sandu este, de asemenea, populară printre cei 1,2 și două milioane de moldoveni care trăiesc în străinătate, mulți dintre ei muncind în UE, alungați de sărăcie, corupție și lipsa teribilă de perspectivă din țara lor natală. În 2018, 81% dintre alegătorii din străinătate au votat pentru Maia Sandu.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Analiștii spun că, de data aceasta, dinamica Rusia versus Europa, care a definit, fără îndoială, fiecare alegere în Moldova timp de două decenii, a fost umbrită de pandemia de COVID-19 și de consecințele economice devastatoare ale măsurilor menite să  restricționeze pandemia.

Pandemia de COVID-19 a schimbat jocurile, spune Radu Magdin, CEO al Smartlink Communications din București, ”pentru că ceea ce vedem în sondaje, precum și din discuțiile cu moldovenii este îngrijorarea cu privire la consecințele economice ale virusului”.

Iar când vine vorba de economie, majoritatea moldovenilor văd cele mai bune perspective mai degrabă cu Europa, decât cu Rusia și cu Uniunea sa economică eurasiatică. De când Moldova a semnat un acord de asociere cu UE în 2014, 70% din exporturile moldovenești au plecat pe piețele europene.

Istoric

Politica moldovenească s-a schimbat rapid și repetat între două viziuni, Rusia și Occident, vreme de cel puțin două decenii, condusă de Partidul Comunist între 2000 și 2009 și apoi de coaliții de partide pro-europene până în 2019, conduse de trei ori de oligarhul Vladimir Plahotniuc .

În 2019, Plahotniuc a fost acuzat de corupție, demis de la putere și a fugit din Moldova. Separat, Moldova era condusă de o mare coaliție care îi prezenta atât pe Dodon, cât și pe Sandu.

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

Această coaliție a durat scurt timp, iar Dodon și partidul său au renunțat, guvernând alături de rămășițele Partidului Democrat (PDM) al lui Plahotniuc, începând cu octombrie 2019.

Umbra lui Plahotniuc planează în continuare asupra politicii moldovenești, chiar dacă el este închis în Statele Unite Ale Americii, luptându-se împotriva extrădării și a acuzațiilor de fraudă.

Poate fi atât o binecuvântare, cât și un blestem: pe de o parte, aliații și prietenii lui Plahotniuc din Moldova rămân o forță politică importantă, pe de altă parte, asocierea cu corupția dă prost în fața publicul votant al țării, în special al celor săraci.

Care sunt previziunile?

Va fi o cursă strânsă. Dodon însuși prezice că între 100.000 și 120.000 de voturi i-ar putea reveni lui. Multe dintre aceste voturi ar putea proveni de la două grupuri care nu se află în prezent în Moldova: moldoveni care locuiesc în Rusia și – mai controversat – în regiunea separatistă a Transnistriei.

Comisia electorală a Moldovei a anunțat recent că 17 secții de votare vor fi deschise în interiorul Rusiei pentru a permite moldovenilor care locuiesc acolo să voteze, semnificativ mai mult decât cele opt care au fost puse în funcțiune la ultimele alegeri din 2016.

Un total de 60.029 de moldoveni s-au înregistrat pentru a vota în străinătate, a declarat Comisia electorală a Moldovei, cu 6.202 din Rusia – adică de 11 ori mai mult decât numărul voturilor la alegerile parlamentare din 2019.

În februarie 2019, 37.000 de alegători au fost aduși din Transnistria, o regiune separatistă care are o prezență militară rusă considerabilă, pentru a sprijini partidele pro-Kremlin, inclusiv pe al lui Igor Dodon. Maia Sandu a declarat pentru Euronews la începutul acestei luni că se așteaptă ca anul acesta să fie folosite tactici similare.

”Dodon a organizat și a cumpărat voturi în regiunea transnistreană – aceasta este regiunea separatistă – și am avut o mulțime de dovezi în presă legate de faptul că oamenii au fost organizați, transportați și li s-au plătit voturile”, a spus ea.

În același timp, acelor alegători din străinătate care au susținut-o în masă pe Maia Sandu în 2016 le-ar fi mai greu să voteze în 2020, din cauza restricțiilor privind pandemia, în țări precum Marea Britanie și Franța.

”Aceasta este o veste proastă pentru Sandu”, a declarat Magdin pentru Euronews.

Dar comparațiile cu Belarusul?

Pentru unii dintre oponenții săi, Igor Dodon este comparat cu Alexander Lukașenko, a cărui victorie la alegerile recente din Belarus a fost pătată de acuzații de măsluire a procesului electoral și care și-a arătat disponibilitatea de a folosi forța pentru a-și păstra puterea chiar și în fața protestelor populare masive.

Maia Sandu a folosit Belarusul ca avertisment pentru Dodon într-un interviu acordat Euronews la începutul acestei luni, susținând că săptămânile de protest de după victoria lui Lukashenko au dovedit că există ”toleranță zero pentru fraudarea voinței populare”.

Dar Belarusul este folosit și de Dodon și de susținătorii săi. Aceștia au avertizat că SUA și UE vor folosi alegerile pentru a organiza o revoluție și a pune presiune pe  Moldova și pentru a prelua puterea, la fel cum Lukașenko vede protestele din Belarus ca fiind orchestrate în străinătate.

Un vot pentru Dodon, spun ei, va duce la asigurarea că aceste influențe exterioare – inclusiv, desigur, veșnica sperietoare a dreptului autoritar, miliardarul filantrop George Soros – vor eșua în eforturile lor de a câștiga Moldova în favoarea Occidentului.

Cum rămâne cu știrile false?

Scena mass-media din Moldova este dominată de presa pro-rusă, care îl susține în primul rând pe Igor Dodon. Însă, la fel ca în alte țări, mass-media nereglementată, cum ar fi social media, a fost folosită pentru a influența alegătorii în 2016 și este din nou utilizată în 2020.

În 2016, Sandu a fost vizată de afirmații nefondate că ar fi încheiat un acord cu Angela Merkel pentru a permite miilor de migranți să intre în Moldova. Anul acesta, au circulat zvonuri că s-ar întovărăși cu George Soros.

Andrew Wilson, membru în Consiliul European pentru Relații Externe, a scris luna aceasta că partidul lui Dodon ”a copiat direct tactica oficială a Kremlinului” și ”a dezvoltat un ecosistem complex de troli și știri false”.

Urmărește-ne pe Google News