Un electorat nemulțumit se prezintă duminică la urne în turul doi al unui scrutin prezidențial foarte strâns în Republica Moldova, o țară care se confruntă cu influența străină în politică și economie și cu o puternică campanie de dezinformare pe rețelele sociale, scrie think-tank-ul american.
În primul tur, candidata pro-europeană Maia Sandu a adunat 36% din voturi, terminând pe primul loc, în fața președintelui Igor Dodon, actualul președinte pro-rus, care a primit 33% din voturi.
Prezența la urne în turul II va fi cel mai probabil mai mare, ceea ce înseamnă că în acest moment câștigătorul scrutinului este imposibil de ghicit.
Cert este, notează Atlantic Council, că alegerile vor avea ramificații imense asupra felului în care vor decurge reformele interne din țară și asupra orientării geopolitice a Republicii Moldova.
Republica Moldova are nevoie de sprijinul UE și SUA
”Maia Sandu este un politician onest, reformist și pro-occidental, care a luptat constant pentru instituirea statului de drept în Moldova. A intrat în opoziție cu socialiștii pro-ruși și cu oligarhii corupți, cele două forțe care au dominat politica moldoveană de la câștigarea independenței, în 1991”, explică Anders Aslund, un expert al Atlantic Council.
”În 2019, Sandu a devenit premier într-o coaliție cu socialiștii. În timpul acestui guvern de scurtă durată, s-a concentrat pe curățarea instituțiilor care aplică legea. Însă când a încercat să îi îndepărteze pe procurorii corupți din biroul procurorului general, partenerii ei socialiști și partidul oligarhic dominant au demis guvernul”, scrie Aslund.
”Prin votul pentru Sandu, moldovenii arată că susțin statul de drept, o schimbare semnificativă față de anii trecuți, când forțele corupte s-au bucurat mereu de o majoritate populară”, spune expertul.
Un alt expert al think-tank-ului atrage atenția că deși a câștigat primul tur de scrutin, Sandu nu este neapărat favorită în al doilea tur.
”Câștigarea celor 36% din voturi în primul tur înseamnă că Sandu va trebui să negocieze în mod delicat cu unii dintre rivalii săi politici – mulți cu reputații mai degrabă suspecte – pentru a-i convinge pe suporterii acestora să o aleagă pe ea, în locul lui Dodon. S-ar putea dovedi o sarcină dificilă”, spune Tim Fairbank.
Tot Fairbank atrage atenția că Republica Moldova are nevoie de susținerea comunității internaționale. ”SUA și UE trebuie să își continue sprijinul pentru reformele politice, pentru dezvoltarea economică și pentru drepturile omului din Republica Moldova”, spune expertul.
Vladimir Putin, nemulțumit de ”presiunea străină” asupra Moldovei
Mai puțin mulțumit de susținerea SUA și a UE pentru reformele din Republica Moldova pare a fi președintele Rusiei Vladimir Putin.
Zilele trecute, liderul de la Kremlin a avertizat că ”încercările de exercitare a presiunii străine” asupra Belarusului și a Republicii Moldova sunt ”inacceptabile”.
În campania electorală, Igor Dodon a promis de altfel „continuarea unei cooperări benefice cu Rusia” şi studierea obligatorie a limbii ruse în şcoli.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exprimat și înainte de primul tur, în mod deschis, susţinerea pentru Dodon, salutând „eforturile” lui pentru relaţii mai bune cu Moscova.
Sub arbitrajul lui Renato Usatîi
Atât Sandu, cât și Dodon speră să aducă la urne mai mulți alegători care nu s-au mobilizat în primul tur de scrutin.
În vreme ce Dodon mizează pe o mobilizare mai puternică a electoratului rusofil, inclusiv în regiunea transnistreană și în Rusia, Maia Sandu speră să aducă mai mulți alegători la Chișinău și în diaspora din Occident.
Un rol important îl vor juca însă alegătorii lui Renato Usatîi, omul de afaceri devenit politician, care a obținut în primul tur un scor neașteptat: 16,9%.
Primarul din Bălți este un personaj cu un trecut cotroversat. El a revenit abia anul trecut în Republica Moldova, după ce o vreme s-a refugiat în Rusia pentru a evita arestarea. Într-unul din dosarele în care era urmărit, Usatîi era bănuit de complicitate la infracțiunea de tentativă de omor asupra unui bancher rus.
Acum o săptămână, Usatîi i-a îndemnat pe cetăţenii care l-au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova să voteze în turul doi „împotriva lui Igor Dodon”, potrivit Radio Chişinău, citat de Agerpres.
Usatîi a subliniat că nu a fost niciodată „un fan” al Maiei Sandu, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), însă nu are dovezi că aceasta ar fi implicată în acte de corupţie.
El a afirmat, de asemenea, că ar fi fost şantajat să-l susţină pe Igor Dodon în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, fiind ameninţat că în caz contrar s-ar putea alege cu ani grei de închisoare.
Renato Usatîi a mai declarat că are semnale că alegerile vor fi fraudate în turul doi. „Să ştiţi că fraudele adevărate vor avea loc pe data de 15 noiembrie: şi la secţiile de vot din regiunea transnistreană, şi în cele din Federaţia Rusă”, a spus el.