Atunci când cel mai longeviv prim-ministru slovac, Robert Fico, a fost forțat să-și părăsească funcția în 2018, în urma celor mai mari proteste publice care au urmat perioadei comuniste, acesta a promis că se va întoarce. Puțini l-au luat în serios.

Fico a asistat la fragmentarea partidului și s-a confruntat cu procurorii care au încercat să îi bage pe el și pe asociații săi după gratii, pentru presupusă corupție. În cele din urmă, gruparea sa, Smer, s-a prăbușit la un minim record în sondajele de opinie.

Acum, războiul din Ucraina i-a oferit o cale de revenire la putere, un pas care, spun comentatorii, ar testa și mai mult capacitatea Uniunii Europene de a rămâne unită împotriva Rusiei, scrie Bloomberg.

Slovacii vor vota pe 30 septembrie în cadrul unor alegeri anticipate foarte competitive, iar Fico a profitat de preocupările populației legate de consecințele conflictului pentru a-și aduce partidul pe primul loc în sondaje.

Într-o țară de 5,4 milioane de locuitori, posibil cea mai pro-rusă din regiune, el a promis să pună capăt ajutorului militar acordat Kievului, l-a numit pe actualul președinte al țării „agent american” și a anunțat că se opune aderării Ucrainei la NATO.

„Fico nu are nicio problemă în a trece peste liniile roșii”, a explicat pentru Bloomberg Boris Zala, cofondator al Smer, care acum lucrează pentru think-tank-ul „Progressive Forum” din Bratislava. „El va face orice pentru a câștiga mai multe voturi”, a adăugat acesta.

Tot mai multe semne de întrebare privind sprijinul european pentru Kiev

Membră a UE, a zonei euro și a NATO, Slovacia contează din punct de vedere politic, chiar dacă este o țară mică. De asemenea, statul este intercalat între Ungaria lui Viktor Orban și Polonia, al cărei partid naționalist aflat la putere, Lege și Justiție, își propune să câștige pentru a treia oară consecutiv alegerile din 15 octombrie.

Cele trei țări au înfuriat Kievul în ultimele săptămâni, după ce au decis să blocheze importurile de cereale ucrainene pentru a-și proteja fermierii, lucru pe care Fico a declarat săptămâna trecută că îl va continua, dacă va ajunge la putere.

După ce Kievul a anunțat că va da în judecată cele trei țări, iar Volodimir Zelenski a făcut o serie de acuzații dure, premierul polonez Mateusz Morawiecki a escaladat cearta spunând că țara sa a oprit livrările de arme către Ucraina, înainte ca oficialii guvernamentali să revină asupra acestor remarci.

În ciuda scandalului cerealelor, Slovacia a rămas în general fermă în ceea ce privește sprijinul său pentru Ucraina, de la invazia Rusiei din februarie 2022, chiar dacă sondaje succesive au arătat că mai mult de jumătate dintre slovaci acuză Occidentul sau Ucraina pentru războiul declanșat de Rusia.

Țara a trimis în continuare arme, a găzduit peste 100.000 de refugiați ucraineni și a susținut toate sancțiunile impuse Rusiei, chiar dacă această măsură a avut un efect direct asupra aprovizionării sale cu energie.

Revenirea lui Fico ar putea schimba rapid această situație, punând sub semnul întrebării cooperarea Slovaciei cu NATO, având în vedere criticile acerbe ale politicianului la adresa alianței și a SUA. De asemenea, ar spori influența lui Viktor Orban, care s-a opus, la rândul său, sancțiunilor și livrărilor de arme, scrie Bloomberg.

Ce arată sondajele

Fico nu a fost întotdeauna așa. Sub conducerea sa, Slovacia a aderat la moneda euro în 2009, economia sa fiind susținută de o industrie auto care a făcut din această țară unul dintre cei mai mari producători de mașini pe cap de locuitor din lume. De asemenea, el a considerat-o pe fosta cancelară germană Angela Merkel drept o aliată de nădejde.

Mulți se întreabă cum ar arăta un eventual guvern condus de Smer, mai ales că Fico ar putea fi nevoit să aducă extrema dreaptă alături de el, pentru a forma un guvern majoritar.

„Obiectivele lui Fico vor declanșa opoziția în străinătate, iar acest lucru ar putea duce la izolarea Slovaciei”, a declarat pentru Bloomberg Grigorij Meseznikov, președintele think tank-ului „Institute for Public Affairs”, care a urmărit politica națiunii timp de peste 30 de ani. Deși va rămâne în continuare în UE, el va trage Slovacia „în afara curentului european”, a spus acesta.

Victoria nu este garantată, arată sondajele monitorizate de publicația locală Aktuality.sk, care oferă o situație în timp real a luptei pentru alegerile parlamentare din Slovacia. Acest avans – într-un peisaj politic fragmentat în care partidele mai mici vor juca în cele din urmă rolul de arbitru – s-a redus treptat de la cinci puncte procentuale în martie.

Un sondaj Focus, realizat pentru TV Markiza în rândul a 1.017 participanți între 22 și 26 septembrie, a arătat că sprijinul pentru SMER se situează undeva la 18% față de 16,6% pentru Slovacia Progresistă.

O altă analiză realizată de agenția NMS Market Research, care a folosit o metodă combinată de colectare online și sondaj telefonic pentru a afla popularitatea partidelor, în perioada 21-24 septembrie, a arătat că Slovacia Progresistă ar fi preluat conducerea, scrie Aktuality.sk.

Oricum ar fi, niciunul dintre partide nu are un scor suficient pentru a forma de unul singur guvernul.

O variantă posibilă pentru un astfel de guvern ar presupune o alianță între Smer, Hlas – partidul de stânga al fostului premier Peter Pellegrini, care s-a desprins din Smer, și care depășește 10%, și Republika, partidul extremist creditat cu aproximativ 7% în sondaje, scrie Euractiv.

O analiză a publicației Denník N a arătat că 17 din cei 20 de membri ai consiliului de administrație Hlas susțin o alianță cu Smer. Pellegrini i-a catalogat pe politicienii Republika drept „fasciști”, dar liderul acestui partid extremist a asigurat că grupările care exclud acum unele alianțe politice își vor schimba cel mai probabil discursul după alegeri.

Alternativ, Smer ar putea invita la guvernare partidul creștin-democrat KDH, cu care împărtășește diverse poziții, opoziția față de drepturile LGBTQ, spre exemplu, dar KDH a exclus o astfel de alianță, acuzând corupția partidului lui Fico.

Slovacia Progresistă are și mai puține opțiuni, scrie Euractiv, care menționează o posibilă alianță cu formațiunea centristă Olano.

Evoluția Smer

Slovacia s-a diferențiat inițial de restul regiunii, în urma dizolvării Cehoslovaciei în 1993, scrie Bloomberg.

Primele guverne postcomuniste au ignorat statul de drept, împiedicând aderarea la NATO în 1999, alături de Polonia, Ungaria și Republica Cehă. Șefa diplomației americane de la acea vreme, Madeleine Albright, s-a referit la Slovacia ca fiind „gaura neagră” a Europei.

La acea vreme, Fico avea doar 30 de ani. Politician abil, el a consolidat zona de centru-stânga printr-o preluare a puterii, câștigând adepți cu discursuri pasionale despre combaterea corupției și promovarea integrării în UE.

Partidul său, Smer, a câștigat primele alegeri generale în 2006. Popularitatea sa a atins un maxim de 44% în 2012, când a promis că va da mai mulți bani celor defavorizați.

Inspirat de abilitatea lui Orban de a schimba discursul pentru a se menține la putere, Fico a început să își modifice poziția în privința problemelor pe care le susținea cândva. El și partidul său s-au confruntat, de asemenea, cu acuzații că au permis corupției să înflorească.

Apogeul nemulțumirii alegătorilor a fost atins în 2018, în momentul asasinării tânărului reporter de investigații Jan Kuciak și a logodnicei sale. Jurnalistul investiga un important om de afaceri, pe Marian Kočner, despre care descoperise că avea legături cu sistemul judiciar din Slovacia și chiar cu mafia italiană.

Fico a devenit imaginea acestui resentiment public și a demisionat după presiuni din partea partenerilor săi de coaliție. El a declarat, într-un interviu acordat în aprilie agenției Bloomberg, că a fost țapul ispășitor și că a știut imediat că asasinatul, „care nu are nimic de-a face cu Smer, va fi folosită în mod abuziv”.

Guvernele care au urmat l-au vizat pe el și pe cei mai apropiați aliați ai săi cu acuzații de corupție. Zeci de ofițeri de poliție de rang înalt, agenți ai serviciilor secrete și foști oficiali au fost condamnați în cazuri conexe.

Fico a respins acuzațiile conform cărora partidul său a încurajat un stat de tip mafiot, calificându-le drept „fabricate și rizibile”. Dar chestiunea corupției a devenit principala temă a alegerilor din 2020, primele pe care Fico avea să le piardă după 14 ani.

Pe măsură ce popularitatea lui Fico a atins fundul gropii, acesta s-a reinventat, devenind vocea opoziției la orice, de la restricțiile COVID și vaccinuri până la imigrație și politici ecologice. La fel ca Orban, el se opune UE ca o voce disidentă în cadrul blocului, mai degrabă decât pentru a-și trage țara în afara blocului comunitar.

„Fico s-a schimbat cu siguranță”, a declarat pentru Bloomberg Bela Bugar, liderul unui fost partid de coaliție care a făcut parte dintr-o administrație Smer din 2016 până în 2020. „Când ești vânat, te schimbi”, a explicat acesta.

„Libertatea și pacea vin dinspre Est”

Sprijinul Slovaciei pentru Ucraina în războiul cu Rusia lui Vladimir Putin a fost cel mai generos filon politic pe care politicianul l-a exploatat. Fico, care a fost de acord cu achiziționarea de avioane de luptă F-16 din SUA în 2018, a fost deosebit de preocupat de partenerii NATO ai națiunii. El a comparat trupele germane care vin în Slovacia cu Wehrmachtul din epoca nazistă.

Vicepreședintele Smer, Lubos Blaha, a stârnit mulțimea la un eveniment de partid luna trecută. „Războiul și fascismul au venit întotdeauna dinspre Vest, iar libertatea și pacea – dinspre Est”, a spus el.

Sondajele de opinie arată de altfel că sprijinul slovacilor pentru apartenența la UE și la NATO a scăzut. În acest context, diplomații străini din Bratislava au reproșat politicienilor Smer că au răspândit în mod repetat dezinformări cu privire la invazia rusă.

Asemenea lui Orban, una dintre țintele preferate ale lui Fico este omul de afaceri și filantropul miliardar George Soros, pe care l-a acuzat că intervine în politica slovacă. Liberalii slovaci, au spus Fico și aliații săi, servesc interese străine.

„Nu vreau să furnizez arme mortale Ucrainei doar de dragul unei imagini bune în rândul țărilor occidentale”, a declarat Fico în interviul din aprilie. „Este irațional să credem că Rusia se va retrage din Crimeea. Această abordare a Occidentului va distruge Ucraina la un moment dat”, a asigurat el.

 
 

Urmărește-ne pe Google News