ComenteazăSUA se află într-o situație fără precedent, în care milioane de oameni aleg să voteze prin corespondență, pentru a evita prezența în persoană la secțiile de vot, de teama coronavirusului.
Cu o săptămână înainte de ziua alegerilor erau deja contabilizate 69,5 milioane de voturi, reprezentând 50,4% din numărul total de participanți înregistrat în urmă cu patru ani. Multe dintre acestea sunt voturi prin poștă.
Autoritățile electorale și serviciul poștal au fost puse sub o presiune imensă, fiind nevoite să proceseze milioane de voturi suplimentare, în comparație cu anii trecuți. În unele cazuri au apărut și erori, ulterior corectate.
Toate acestea au dus la apariția unor suspiciuni cu privire la corectitudinea alegerilor.
Unul dintre cei care au alimentat aceste suspiciuni este chiar președintele.
Donald Trump a criticat în mod repetat extinderea masivă a votului prin poștă la scrutinul din noiembrie, sugerând sau acuzând în mod direct că acesta ar genera fraudă și ar pune sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor.
“Voturile poștale sunt foarte periculoase – implică o fraudă imensă”, este una dintre declarațiile tipice ale președintelui.
O zi obișnuită la comisia electorală
A doua zi după prima dezbatere electorală din SUA, telefoanele comisiei electorale din Philadelphia au început să sune, scrie New York Times.
Un cetățean întreba dacă comentariile președintelui Donald Trump, care vorbea despre suspiciuni de fraudă electorală, sunt adevărate. Altul cerea să i se spună ce anume ascund autoritățile.
Dar a fost doar o zi obișnuită.
Sute de oameni au sunat în fiecare zi, în ultimele luni, pentru a repeta teoriile conspirației despre alegeri și minciuni precum cea care spune că megadonatori partizani au în proprietate mașinile de vot.
Oficialii însărcinați cu supervizarea procesului electoral petrec ore întregi încercând să risipească zvonurile.
Alimentate de comentariile președintelui Donald Trump și ale altor oameni, din tabăra sa electorală sau necunoscuți, dezinformările s-au răspândit cu repeziciune pe rețelele sociale.
Unul dintre zvonuri spune că protestatarii Black Lives Matter au incitat la violențe la secțiile de votare. Altele spun că voturile trimise prin poștă au fost aruncate la gunoi, că mașinile de vot și urnele electorale sunt compromise, că buletinele de vot au fost culese și predate de persoane neautorizate.
Oficialii din comisiile electorale trebuie să calmeze temerile alegătorilor. Unii încearcă să își transmită mesajele corecte pe rețelele sociale. Alții dau interviuri în presă. Toți muncesc multe ore în plus.
Asta în condițiile în care procesul electoral este oricum îngreunat de numărul record de voturi prin poștă, depuse de oamenii care vor să evite aglomerația de la secții din ziua votului, de teama COVID.
“Nu e ca și cum avem zeci de milione de dolari pentru a cheltui pe comunicare pentru a combate acest tsunami de dezinformare care vine spre noi”, explică Al Schmidt, oficial al comisiei electorale din Philadelphia.
În plus, spun oficialii, eforturile lor nu au succes.
Când un zvon este contrazis, altul apare. Iar zvonurile circulă mai repede și mai mult decât mesajele oficiale.
“Șocant!”
“Sunt, cu siguranță, copleșiți”, explică Isabella Garcia-Camargo, de la Parteneriatul pentru Integritatea Alegerilor, o coaliție de cercetători în domeniul dezinformării.
Din 8 septembrie, grupul ei a investigat 182 de cazuri de dezinformări legate de alegeri, cele mai multe pornite la nivel local.
Una dintre cele mai puternice dezinformări a avut loc luna trecută, când Elijah Schaffer, un cunoscut influencer media conservator, a postat pe Twitter imagini cu o cantitate mare de plicuri care ar fi conținut buletine de vot, aruncate la un centru de reciclare în Sonoma County, California.
“Șocant!”, a scris acesta. Mesajul său a fost preluat de alți oameni, pe Twitter sau Facebook, unii dintre ei subliniind că alegerile de anul acesta nu au nicio șansă de a fi corecte.
Postarea s-a viralizat și a alimentat acuzații din tabăra conservatoare potrivit cărora voturile pentru republicani sunt pur și simplu aruncate la gunoi.
De fapt, plicurile din imagini erau goale și mai ales erau de la alegerile din 2018, a explicat Deva Marie Proto, o oficială de la comisia electorală locală.
În momentul în care imaginile au fost postate, în septembrie, buletinele electorale pentru alegerile de anul acesta nici nu fuseseră încă trimise în districtul respectiv.
În cele din urmă, Schaffer și-a șters mesajul și a declarat ulterior că nu a lansat nicio acuzație, dorind doar să afle adevărul.
Dar pagubele erau deja vizibile.
Mesajul său fusese distribuit de mai bine de 5.400 de ori pe Facebook și Twitter, potrivit unei analize New York Times.
Prin comparație, mesajul lui Proto, care restabilea adevărul, a fost distribuit de doar 1.400 de ori.
În El Paso County, Texas, un alt zvon pornit de pe Facebook susținea că buletinele de vot depuse de alegători la secțiile de votare ar putea fi respinse dacă oficialii electorali au scris pe ele în prealabil.
Oficialii au contrazis această afirmație, explicând că legea electorală din Texas cere ca un judecător să semneze inițialele pe spatele buletinului, înainte ca acesta să ajungă la alegător.
Până să fie demontată, postarea care conținea acest zvon a ajuns la 7,6 milioane de utilizatori ai rețelelor sociale.
La începutul lunii, președintele Donald Trump a postat un mesaj observând că 50.000 de alegători din Ohio au primit prin poștă buletine de vot greșite.
“Situația este scăpată de sub control. Un scrutin fraudat”, a scris președintele.
Postarea a avut zeci de mii de distriburi, iar președintele a reluat mesajul la un eveniment electoral, când moderatorul TV i-a spus că, potrivit directorului FBI, nu există dovezi ale unei fraude la nivel mare.
Board-ul electoral din Franklin County, Ohio, a admis că trimiterea buletinelor greșite este o “greșeală gravă”, dar a respins suspiciunile de fraudă.
“Board-ul nostru este bipartizan, iar alegerile sunt corecte”, au subliniat oficialii.
O problemă logistică
Există erori și nu doar în cazul Ohio. În New York, 100.000 de buletine de vot au fost retrimise alegătorilor după ce s-a constatat că unele nume și adrese erau tipărite incorect.
În Michigan, în jur de 400 de buletine îl înlocuiseră pe vicepreședintele Mike Pence cu Jeremy Cohen, un candidat al Partidului Libertarian.
Și în acest caz, Trump a reacționat dur, acuzând o măsură deliberată pentru buimăcirea alegătorilor, chiar dacă secretarul de stat din Michigan a explicat că eroarea a fost imediat corectată.
https://twitter.com/JocelynBenson/status/1306665044122447874?ref_src=twsrc%5Etfw O problemă mai serioasă pare a fi cea din Pennsylvania, unde au fost descoperite nouă buletine de vot aruncate. Șapte din ele, potrivit Departamentului de Justiție, erau voturi pentru Trump. FBI a început o anchetă.
Dar numeroase studii la nivel statal și național au arătat că în vreme ce au existat cazuri izolate, frauda electorală nu este un fenomen în SUA.
În 2018, un scrutin primar din Carolina de Nord a fost reluat după ce s-a descoperit că un consultant pentru un candidat republican s-a făcut vinovat de unele nereguli.
Dar rata de fraudare per total în alegerile din SUA este mai mică de 0,0009%, potrivit unui studiu al Brennan Center for Justice, un institut bipartizan de drept și politici publice.
Iar Ellen Weintraub, șefa Comisiei Electorale federale, a subliniat că “nu există nicio bază pentru o teorie a conspirației care susține că votul prin poștă generează fraudă”.
Deocamdată, singurul fapt concret este că autoritățile vor avea o problemă logistică uriașă.
Președintele Trump a mărit presiunea zilele trecute, avertizând încă o dată că există “mari probleme și discrepanțe cu voturile poștale în toată SUA”.
“Trebuie să avem totalul final pe 3 noiembrie”, a spus el.
Dar acest lucru este incorect. Nu există o lege care să stipuleze că rezultatul oficial trebuie anunțat în noaptea alegerilor.
De fapt, toți observatorii avertizează că dacă scorul va fi unul strâns, și mai ales în condițiile numărului mare de voturi poștale, care necesită un efort în plus pentru numărare, rezultatele oficiale nu vor fi anunțate pe 3 noiembrie, ci în zilele următoare.