Cutremur în alegerile din Suedia: un partid de extremă-dreaptă cu rădăcini neonaziste devine a doua forță politică

Sondajele efectuate la ieșirea de la urne după alegerile legislative din Suedia au sugerat, duminică seară, o victorie la limită a social-democraților aflați la guvernare și a aliaților lor de centru-stânga. Dar, pe măsură ce voturile au fost numărate, balanța s-a înclinat spre dreapta.

După numărarea a peste 90% din voturi, blocul de dreapta format din patru partide – Moderații conservatori, creștin-democrații, liberalii și Democrații Suedezi de extrema-dreaptă (SD) – era creditat cu 176 din cele 349 de mandate parlamentare, blocul de stânga adunând 173.

Un rezultat concludent ar putea fi cunoscut abia după numărarea voturilor suedezilor care trăiesc în străinătate, la mijlocul săptămânii, în timp ce scorul strâns al cursei ar putea complica formarea unui guvern funcțional, scrie Le Monde.

Dacă scorul actual va fi confirmat de rezultatul final, postul de premier va fi ocupat cel mai probabil de conservatorul Ulf Kristersson, șeful Partidului Moderaților, același om care a scos extrema-dreaptă din izolarea în care se afla până de curând, invitând-o în blocul electoral al dreptei.

Însă partidul său nu mai este principala forță a dreptei. Moderații au obținut 19,1% din voturi, fiind devansați de Democrații Suedezi, cu 20,7%, care au devenit astfel al doilea partid din parlament.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Social-democrații sunt încă principala forță politică a țării, adunând 30,5% din voturi, potrivit numărătorii parțiale.

Liderul Democraților Suedezi a declarat deja, luni dimineață, că blocul de dreapta se îndreaptă probabil spre victorie. „În acest moment se pare că va avea loc o schimbare de putere”, a declarat Jimmie Akesson într-un discurs adresat membrilor de partid.

De partea cealaltă, prim-ministra social-democrată în exercițiu, Magdalena Andersson, a făcut apel la susținătorii săi să fie răbdători. „Nu vom avea un rezultat final în această seară”, a spun Andersson duminică. Ea le-a cerut suedezilor să „aibă răbdare” și să „lase democrația să-și urmeze cursul”.

„Cel mai mare partid din lume cu rădăcini naziste”

Perspectiva ca Democrații Suedezi să poată obține pentru prima dată o influență directă asupra politicii guvernamentale marchează o schimbare seismică într-o țară cunoscută pentru tradițiile sale liberale, scrie The Guardian.

Născut dintr-o mișcare neonazistă la sfârșitul anilor 80, partidul a intrat în parlament în 2010 cu 5,7% din voturi. Ei au obținut 17,5% în 2018. În timp, gruparea a atras alegători atât de la moderații conservatori, cât și de la social-democrați, în special din rândul bărbaților din clasa muncitoare.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Liderul partidului este Jimmie Akesson, care, scrie AFP, vrea să pozeze în suedezul obișnuit care frige cârnați pe grătar și merge în vacanță în Insulele Canare.

Criticii avertizează că aparențele sunt înșelătoare. Akesson a spus la un moment dat că musulmanii sunt „cea mai mare amenințare externă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”, iar partidul a făcut anterior lobby pentru ca Suedia să părăsească Uniunea Europeană.

Dar, de-a lungul anilor, a încercat să își atenueze retorica și politicile, la fel ca alte partide naționaliste din Europa.

„În prezent, SD este de departe cel mai mare partid din lume cu rădăcini naziste”, a declarat pentru The Guardian Tobias Hübinette, profesor de studii interculturale la Universitatea Karlstad.

„Chiar dacă partidul își condamnă în mod oficial propriile rădăcini ideologice rasiale, acest fundal este astăzi încă prezent în sensul că SD încă se vede pe sine drept singura forță politică în măsură să salveze populația majoritară suedeză albă nativă”, a spus acesta.

Până acum, blocul de dreapta, condus de conservatorii din Partidul Moderaților, nu a mai acceptat niciodată să coopereze cu Democrații Suedezi. Lucrurile s-au schimbat însă.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Ulf Kristersson, liderul Moderaților și candidatul la funcția de premier, este arhitectul unei schimbări majore pentru aripa dreptei.

El a lansat discuții exploratorii cu Democrații Suedezi încă din 2019 și a aprofundat apoi cooperarea cu ei înainte ca și celelalte două partide mici de dreapta, creștin-democrații și, într-o măsură mai mică, liberalii, să îi urmeze exemplul.

Kristersson a spus că Democrații Suedezi vor sprijini guvernul său din parlament, fără a intra în Executiv. Extremiștii cer însă acum funcții ministeriale, iar scorul lor electoral le oferă o putere deosebită în cadrul blocului electoral.

Secretarul Democraților Suedezi, Richard Jomshof, a declarat pentru televiziunea publică SVT că se așteaptă să aibă o influență puternică asupra politicii țării.

„Suntem atât de mari acum… este clar că ar trebui să avem un loc în comisiile parlamentare”, a spus el.

El a afirmat că partidul are „o șansă de a fi o parte activă a unui guvern care ar muta politica într-o direcție complet diferită”.

Imigrație și atacuri armate

Alegerile au dezvăluit că Suedia este o națiune care începe să respingă tot mai ferm imigrația, SD reușind să exploateze temerile populației în fața valului de infracțiunile violente.

Preocupările alegătorilor, cum ar fi creșterea prețurilor la energie, problemele școlilor și cozile lungi pentru asistență medicală au fost înecate de dezbaterea mai acerbă pe tema imigrației și criminalității, scrie The Guardian.

Ascensiunea puternică a extremiștilor vine tocmai în contextul în care Suedia se luptă să combată fenomenul criminalității violente, care își are originea în special în suburbiile segregate și locuite în mare parte de imigranți.

Țara se află acum în fruntea statisticilor europene privind decesele cauzate de arme de foc.

Din 2010 până în 2018 numărul de incidente armate în Suedia a crescut rapid. În acest an, poliția a înregistrat până acum 273 de astfel de incidente. Actualul record a fost stabilit în 2020, cu 379 de incidente armate, scrie New York Times.

În timp ce violențele erau cândva limitate la zonele frecventate de infractori, acestea s-au răspândit acum în spații publice precum parcuri și centre comerciale, stârnind îngrijorarea suedezilor obișnuiți într-o țară cunoscută de mult timp ca fiind sigură și pașnică.

Dezbaterea a atins întrebări mai profunde despre identitatea suedeză, despre societatea aflată în curs de diversificare și despre eșecul de a integra imigranții, în special pe cei care au sosit în Suedia în timpul crizei migrației din Europa în 2015.

Alte țări europene, precum Germania, cu niveluri similare de imigrație, nu s-au confruntat cu aceeași creștere a violenței, iar cercetătorii spun că este nevoie de mai multe studii pentru a înțelege problema.

O cincime din cei 10 milioane de locuitori ai Suediei s-au născut în străinătate – împărțiți între migranții europeni și un număr tot mai mare de migranți din țări precum Siria, Somalia, Irak și Afganistan în ultimul deceniu.

Dar în orașe precum Stockholm, Malmo și Göteborg – unde migranții s-au stabilit într-o proporție mai mare – mass-media și locuitorii vorbesc despre două lumi separate: un centru al orașului estetic, emblematic pentru bogăția națiunii, și suburbiile sărace și diverse din punct de vedere etnic.

Guvernul a susținut că mai multe resurse și oportunități de angajare trebuie să fie alocate pentru integrarea suburbiilor segregate, cu mulți imigranți, aflate la marginea marilor orașe, unde s-au concentrat violențele armate.

De asemenea, social-democrații susțin măsuri precum eliberarea mai puținor permise de muncă pentru migranți.

În același timp, temându-se să nu-și piardă mai mulți alegători, guvernul a capitulat în fața preocupărilor publice și a adoptat politici mai dure privind criminalitatea – extinderea competențelor poliției și mărirea pedepselor pentru infracțiuni grave.

Extrema dreaptă și partidele conservatoare au cerut măsuri și mai dure. Democrații Suedezi și Moderații au vorbit despre o reducere drastică a imigrației la niveluri asemănătoare cu cele din Danemarca și Norvegia, țări cunoscute că fiind puțin primitoare cu solicitanții de azil.

Într-una dintre dezbaterile finale ale campaniei, candidatul conservator la funcția de premier Ulf Kristersson i-a atacat pe social-democrați pentru că nu au făcut „aproape nimic” pentru a domoli violențele dintre bande de când au preluat puterea în 2014.

Democrații Suedezi au mers mai departe. În plină campanie electorală ei au prezentat un tren de metrou decorat în culorile lor electorale, sub numele „expresul repatrierii”. „Bine ați venit la bord cu un bilet dus-întors. Următoarea oprire, Kabul”, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al partidului, subliniind cererea SD de a expulza imigranții non-europeni.

Urmărește-ne pe Google News