În ziua unor noi alegeri, după patru ani cu Trump și doi cu Biden, America e mai divizată ca oricând. De ce unii se tem chiar de război civil

După ce în urmă cu doi ani au apelat la Joe Biden, așteptând o notă de normalitate, în contextul celor patru ani divizivi ai guvernării lui Donald Trump, alegătorii par acum determinați să îi pedepsească pe actualul președinte și pe democrații săi, pe care îi acuză că nu au oferit ceea ce au promis în campanie.

La alegerile de azi, partidul lui Biden nu trebuie să piardă la un scor zdrobitor pentru a rămâne fără majoritate în Congres: schimbarea a doar câteva locuri în Camera Reprezentanților și a unui singur loc în Senat va limita sever opțiunile președintelui în ultimii doi ani de mandat.

Economia și creșterea prețurilor – dar și infracționalitatea – sunt principalele probleme care stau pe capul alegătorilor, iar republicanii, care și-au tocat mărunt rivalii democrați în campania electorală, sunt în avantaj.

Dar dincolo de ele, ce reiese din această campanie este că America este chiar mai divizată decât acum doi ani, în ciuda promisiunilor lui Biden de a ajuta la înlăturarea fracturilor.

Mulți republicani cred în continuare că alegerile din 2020 i-au fost furate lui Trump, iar cei mai mulți spun că Biden și democrații distrug țara prin politicile de stânga, financiare sau sociale. În acest timp, democrații se tem că republicanii virează spre extremism și amenință drepturile civile și democrația.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Situația este frustrantă și chiar neașteptată pentru președinte care, potrivit apropiaților săi, citați de New York Times, se aștepta ca febra politicii polarizante să se fi stins până acum. Mandatul pe care și l-a imaginat, unul în care să prezideze peste o perioadă de reconciliere, nu este cel pe care l-a avut.

Biden, scrie cotidianul liberal american, a crezut că, dacă ar putea pur și simplu să guverneze bine, totul s-ar rezolva, ceea ce, retrospectiv, poate părea șocant de naiv.

Iar americanii se tem pentru viitor. Un sondaj recent al Universității Quinnipiac a arătat că 69% dintre republicani cred că democrația este amenințată – o proporție egală cu cea a democraților care se tem de același lucru.

Doar că republicanii nu dau vina pe Donald Trump pentru acest lucru, observă Finacial Times. Ei fie sunt de acord cu acuzațiile false ale lui Trump pe tema fraudării alegerilor din 2020, fie spun că „extremismul radical” al democraților subminează valorile americane.

Iar pe măsură ce dezinformarea se răspândește, unele persoane se radicalizează. Atacul asupra soțului lui Nancy Pelosi – președinta democrată a Camerei Reprezentanților – a alimentat temerile legate de noi violențe. Un sondaj Reuters/Ipsos recent a sugerat că 40% dintre alegători sunt acum îngrijorați de intimidarea alegătorilor.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Și nu există loc de împăcare. Un alt sondaj Pew Research Center din august a arătat că 72% dintre republicani îi consideră pe democrați drept oameni imorali și necinstiți, în creștere față de nivelul de 47% înregistrat în 2016.

Deloc surprinzător, aproape la fel de mulți democrați îi văd și ei pe republicani în această lumină, cu o creștere dramatică similară în ultimii șase ani.

Acesta este tribalism, observă Financial Times.

Polarizarea definește aceste alegeri

Deloc surprinzător, această diviziune a fost vizibilă în fiecare aspect al campaniei electorale pentru alegerile de azi.

Un sondaj Fox News realizat la mijlocul lunii octombrie a arătat că aproximativ același număr de alegători se identifică ca fiind democrați (42%) și republicani (41%), iar 47% dintre alegătorii din ambele partide se simt mai dornici să voteze în acest an decât de obicei.

Republicanii par să aibă un avantaj, atunci când vine vorba despre problemele care contează.

Dintre cele 12 preocupări principale ale alegătorilor, primele două sunt inflația (89%) și criminalitatea (79%) – iar americanii mai multă încredere în republicani decât în democrați pentru a le rezolva pe ambele, arată același sondaj.

Concret, republicanii sunt văzuți ca fiind mai buni în ceea ce privește securitatea frontierelor, criminalitatea, inflația și politica externă. Democrații sunt considerați mai buni în ceea ce privește schimbările climatice, asistența medicală și avortul.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Părerile sunt împărțite în ceea ce privește politica energetică și programa școlară. Iar niciunul dintre cele două partide nu are un avantaj în ceea ce privește unificarea țării.

Alte probleme care îi preocupă extrem sau foarte mult pe majoritatea alegătorilor sunt diviziunile politice din interiorul țării (74%), războiul Rusia-Ucraina (73%), școlile (72%), avortul (71%), legile privind armele de foc (69%) și securitatea frontierelor (67%).

Majorități mai mici sunt îngrijorate de schimbările climatice (63%), de negarea alegerilor (63%) și de frauda electorală (55%).

Conform aceluiași sondaj candidații democrați sunt în general aleși de votanții cu diplomă universitară, de cei cu vârsta sub 45 de ani și de hispanici. Republicanii sunt preferați de albii fără diplomă universitară, de alegătorii cu vârsta de peste 65 de ani și de bărbați.

Un sondaj NBC News realizat de asemenea cu câteva săptămâni înainte de alegeri a arătat și el că interesul alegătorilor a atins un nivel-record pentru alegerile de la mijlocul mandatului, majoritatea votanților înregistrați afirmând că acest scrutin este mai important decât cele din trecut.

Analiza NBC a mai arătat că 80% dintre democrați și republicani cred că opoziția politică reprezintă o amenințare care, dacă nu este oprită, va distruge America.

Iar două treimi dintre alegătorii democrați și republicani au spus că ar susține în continuare candidatul politic al partidului lor, chiar dacă acea persoană ar avea o problemă morală care nu este în concordanță cu propriile lor valori.

Război în familie

De ani, politica a divizat țara și, în unele cazuri, familiile. Un exemplu, detaliat de New York Times, este cel al familiei Broe, care locuiește în Scottsdale, o suburbie a orașului Phoenix.

Carolyn Broe, o femeie în vârstă de 65 de ani, este republicană și profesoară de muzică și care crede că o cabală democrată a furat alegerile din 2020 și a condus țara spre colaps.

Ea declară că președintele este un „trădător” care conduce o administrație „dezastruoasă”. Soțul ei este un libertarian care consideră că Ronald Reagan este ultimul politician admirabil. El pune la îndoială integritatea ultimelor alegeri, dar crede că alegătorii ar trebui să treacă peste acest moment.

Cei doi copii adulți ai lor se află undeva la stânga Partidului Democrat și susțin politicile socialiste. Ei se tem că republicanii distrug democrația.

Tensiunile au fost atât de mari în ajunul alegerilor din 2016, încât mama s-a mutat temporar într-un hotel. Ea se uită constant la Fox News, în vreme ce copiii schimbă canalul, atunci când au ocazia.

Singurul lucru asupra căruia toți par să cadă de acord este că discuția despre politică a devenit un declanșator al tensiunilor, așa că singura soluție în multe zile este să evite să vorbească despre asta.

Povestea lor ar fi extraordinară dacă nu ar fi atât de obișnuită în America, scrie New York Times. Politica a devenit toxică. Ea tensionează căsniciile, desparte copiii de părinți, iar lucrurile s-au deteriorat suplimentar de când Trump a părăsit Casa Albă.

Americanii sunt de mult timp în dezacord cu privire la politică. Dar politica modernă – inflamată de dezinformare și de tribalismul ostil, uneori violent – a întins până la punctul de rupere ceea ce odinioară erau niște dispute efemere și ușoare, scrie New York Times.

Familia Broes este întruchiparea perfectă a mediului în care trăiesc. Ei sunt una dintre cele mai divizate gospodării din unul dintre cele mai divizate districte din America. Între cele 3.076 de buletine de vot exprimate în secția lor în 2020, a existat o împărțire aproape egală: Biden a primit cu doar două voturi mai mult decât Trump.

Dar asta este o excepție. Doar 2% dintre alegătorii din întreaga țară trăiesc în astfel de districte cu o împărțire atât de strânsă.

În întreaga țară, în prezent, oamenii au mai degrabă șanse să locuiască alături de persoane care le împărtășesc opiniile politice.

Secțiile de votare locale din America seamănă în mare parte cu niște cutii roșii (republicane) sau albastre (democrate) – fiecare secție este în proporție covârșitoare de o culoare partizană sau alta.

Americanii vorbesc tot mai mult despre război civil

Disputa a devenit atât de intensă încât nu puțini sunt cei care vorbesc despre un viitor război civil, scrie The Guardian.

În august, după ce agenții FBI a efectuat o percheziție în casa din Florida a lui Donald Trump, referirile pe Twitter la sintagma „război civil” au crescut cu 3.000%. Susținătorii lui Trump au intrat imediat pe internet, ameninând cu un război civil, în cazul în care fostul președinte va fi pus sub acuzare.

Lindsey Graham, un senator republican din Carolina de Sud, a declarat că dacă Trump va fi pus sub acuzare vor fi „revolte pe străzi”. Trump însuși a prezis că „lucruri teribile se vor întâmpla” dacă temperatura din țară nu va scădea.

Poate cel mai îngrijorător este faptul că americanii de ambele părți ale diviziunii politice afirmă din ce în ce mai des că violența este justificată.

În ianuarie 2022, 34% dintre americanii intervievați au declarat că violența împotriva guvernului este uneori justificată. Șapte luni mai târziu, mai mult de 40% au declarat că războiul civil este cel puțin oarecum probabil în următorii 10 ani.

În urmă cu doi ani, nimeni nu vorbea despre un al doilea război civil american. Astăzi este ceva obișnuit.

„Condițiile pentru o explozie de violență politică sunt întrunite”

Unii observatori ai tensiunilor politice din SUA cred că situația actuală este una propice pentru o escaladare a violențelor politice, printre aceștia, Stephen Marche, scriitor canadian, autor al cărții „The Next Civil War: Dispatches from the American Future” (Următorul război civil. Scrisori din viitorul Americii).

Într-o analiză pentru The Guardian, el concluzionează, pesimist, că Statele Unite sunt un exemplu de manual de țară care se îndreaptă spre un război civil.

Situația actuală este potrivită pentru un astfel de deznodământ, crede Marche. Încrederea în democrație este în scădere. Legitimitatea instituțiilor este în declin. Iar America arată tot mai mult ca o țară în care cetățenii au hotărât că nu mai pot trăi împreună. Acestea sunt condiții propice pentru violență politică, scrie Marche.

Niciun război civil nu care vreodată o singură cauză. Iar în prezent, SUA prezintă mulți dintre factorii pe care CIA îi cataloghează drept „multiplicatori de amenințări”, observă autorul canadian.

Crizele de mediu se acutizează, inegalitatea economică se află la cel mai înalt nivel de la fondarea țării, iar schimbările demografice înseamnă că SUA vor fi o țară cu o minoritate albă într-un viitor relativ apropiat.

Toți acești factori tind să contribuie la tulburări civile oriunde în lume, spune Marche. Însă SUA, crede el, sunt mai vulnerabile la violența politică decât alte țări, din cauza decrepitudinii instituțiilor sale.

Timp de 40 de ani, încrederea în instituțiile de toate tipurile – biserică, poliție, presă, mediul academic – a fost în cădere liberă. Încrederea în politicieni nu poate scădea mai mult. Și nu există niciun motiv de încredere pentru viitor. Constituția nu mai reflectă și nici nu mai poate răspunde realităților secolului XXI, spune Marche.

Criza democrației, mai observă autorul canadian, nu va face decât să crească: pe buletinul de vot la aceste alegeri, spre exemplu, există 345 de candidați republicani care contestă rezultatul alegerilor prezidențiale din 2020.

Sistemul electoral american este deja extrem de localizat, învechit și ținut laolaltă mai degrabă de buna credință a alegătorilor. Orice nerecunoaștere a rezultatelor electorale la un viitor scrutin prezidențial, chiar în doar câteva state, ar putea duce la alegeri contestate în care nimeni nu va atinge pragul de 270 de voturi din colegiul electoral.

Lipsa de legitimitate este cea care duce la violență, subliniază Marche. Iar instituțiile politice americane sunt destinate să devină din ce în ce mai lipsite de legitimitate de acum încolo, crede el.

Nu doar sistemul electoral este problema. Unul dintre cei mai siguri indicatori ai războiului civil incipient în alte țări este sistemul juridic, care se transformă dintr-o instituție nonpartizană, cu adevărat națională, într-o tabără de război partizan. Acest lucru s-a întâmplat deja în SUA, spune scriitorul, care crede că anularea dreptului la avort a fost atât un simptom al noii diviziuni americane, cât și o cauză a răspândirii acesteia.

Ceea ce au sau nu au voie să facă femeile cu corpul lor – avorturi, proceduri de fertilizare in vitro, control al nașterilor, păstrarea intimității ciclurilor menstruale, trecerea granițelor de stat – depinde acum de statul în care se întâmplă să locuiască trupul lor, spune Marche.

Realitatea juridică a femeilor americane nu mai este de natură națională. Atunci când o femeie călătorește din Illinois în Ohio, ea devine o entitate diferită, cu drepturi și obligații diferite, observă el.

Decizia a deteriorat grav încrederea în această instituție. Proporția publicului american care nu are aproape deloc încredere în instanța supremă a ajuns la 43% în iulie, în creștere de la 27% în aprilie.

Marche nu crede că scrutinul de azi va schimba ceva semnificativ. La un nivel superficial, spune el, alegerile nu ar putea avea o importanță mai mare – însăși democrația americană este în joc.

La un nivel mai profund însă, spune scriitorul, alegerile parțiale din 2022 nu contează atât de mult, ele ne vor informa, eventual, despre calendarul și modul în care va avea loc căderea republicii.

Rezultatele ar putea întârzia declinul sau îl pot accelera, dar, în acest moment, niciun rezultat pur politic nu mai poate împiedica căderea, mai spune scriitorul canadian, care crede că America a depășit punctul în care triumful unui partid sau al altuia mai poate repara ceea ce este în neregulă cu ea.

Urmărește-ne pe Google News