ComenteazăUPDATE ora 10:58: Candidatul principalului partid de opoziție din Turcia, Muharrem Ince, a recunoscut, luni dimineață, că Recep Tayyip Erdogan a câștigat scrutinul prezidențial. ”Admit că Erdogan a câştigat scrutinul”, a spus Muhharrem Ince, potrivit presei din Turcia.
Totuși, candidatul opoziției nu a recunoscut imediat victoria lui Erdogan în scrutinul de duminică, cerând observatorilor trimiși de partidul său să nu părăsească secțiile de votare. El a denunțat nereguli electorale, semnalând că nu au fost numărate toate buletinele de vot.
UPDATE 23.30: Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a câștigat alegerile prezidențiale din primul tur, după cum a anunțat chiar el. În acest timp, opoziția susține că victoria lui nu este sigură, deoarece rezultatele finale nu au fost anunțate încă.
Recep Tayyip Erdogan și-a anunțat victoria la scrutinul prezidențial
Scrutinul are un rol foarte important, miza fiind uriașă, în contextul în care președintele se va bucura de puteri sporite, după ce Constituția țării a fost modificată, în urma unui referendum care a avut loc în aprilie 2017.
UPDATE 22.40: Recep Tayyip Erdogan și-a anunțat victoria în cadrul alegerilor prezidențiale din Turcia.
„Poporul turc m-a desemnat președinte după rezultatele neoficiale. Sper că nicio persoană nu va aduce vătămări democrației, punând sub semnul întrebării alegerile și rezultatele pentru a-și ascunde eșecul”, a declarat Recep Tayyip Erdogan.
Agenția oficială Anadolu anunță că peste 95,5% din voturi au fost numărate, iar Erdogan a fost votat de 5272% dintre participanți. Opoziția însă susține că nu au fost numărate toate voturile și că, la final, Muharrem Ince va merge în turul al doilea alături de actualul lider de la Ankara.
UPDATE 20.10: Sunt diferențe tot mai mari între rezultatele arătate de agenția Anadolu – apropiată puterii – și platforma apropiată de opoziție, după cum o arată un infografic al BBC.
Astfel, potrivit Anadolu, Erdogan are 55,5% din voturi, în timp ce alte platforme anunță că acesta a obținut 43,51% din voturi. Până acum au fost numărate 65% din voturi.
UPDATE 19.40: Au apărut acuzații de manipulare la adresa presei, respectiv a agenției de presă a Turciei. Potrivit unor jurnaliști, sunt anunțate procente mai mari pentru partidul lui Erdogan, pentru ca susținătorii opoziției să fie descurajați și nu mai fie atenți al urnele de votare. Astfel, vor putea să fie fraudate alegerile.
Principalul candidat al opoziției Muharren Ince a acuzat agenția Anadolu de manipulare, deoarece arată rezultatele din secțiile de votare în Recep Tayyip Erdogan are un avans considerabil. „Nu vă demoralizați și nu plecați de lângă urne”, a transmis acesta.
Potrivit unui mesaj pe Twitter, în anii precedenți, presa turcă a anunțat procente chiar și cu 25% mai mari pentru partidul lui Erdogan față de rezultatele finale.
UPDATE 19.10: Prezența la vot se ridică la 87%, iar jurnaliștii anunță că scorul va fi unul strâns. După numărarea a 32% dintre voturile exprimate, Erdogan a obținut 57,73%, iar Muharren Ince – 27,79%.
Potrivit The Guardian, care citează presa turcă, principalul partid al Opoziției este încrezător că Muharrem Ince va strânge voturi suficiente, în timp ce Erdogan nu va lua peste 50% din voturi, ceea ce înseamnă că va avea loc un nou tur luna viitoare.
UPDATE 18.50: Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale din Turcia au fost publicate după numărarea a 16% dintre voturile exprimate. În acest moment, Erdogan ar fi obținut 60% din intențiile de vot. Procentul este așteptat să scadă, pe măsură ce sunt numărate voturile.
UPDATE 18.25: Principalul candidat al opoziției pentru funcția de președinte, Muharrem Ince a dat un mesaj pe Twitter în care anunță că: ”Au venit primele rezultate. Zâmbesc”.
În continuare el a îndemnat simpatizanții să nu se miște de lângă urne și să se asigure că nu sunt comise nereguli.
De cealaltă parte, președintele în exercițiu, Erdogan, le-a spus jurnaliștilor că este ”prea devreme să ne exprimăm, dar stăm bine”.
UPDATE 18.10: Agenția de presă turcă, Anadolu, a anunțat că autorităţile din Turcia au început procedurile legale împotriva a zece cetăţeni străini care ar fi încercat să manipuleze alegerile şi susţineau că erau observatori. Cei zece străini sunt trei francezi (la Agri), trei germani (la Şirnak) şi patru italieni (unul la Batman şi trei la Diyarbakir).
Partidul Comunist Francez a anunţat că delegaţia sa formată din trei persoane, între care şi senatoarea Christine Prunaud, a fost arestată în Turcia, la Agri, unde cei trei se aflau în calitate de observatori la alegerile parlamentare şi prezidenţiale. “Delegaţia a fost arestată şi a compărut în această dimineaţă în faţa procurorului republicii”, se arată pe site-ul partidului.
Partidul francez acuză puterea de la Ankara că prin astfel de măsuri încearcă să oprească vocile care denunţă frauda masivă, vehiculând în special pe Twitter faptul că membrii delegaţiei ar fi falşi observatori.
UPDATE 17.00: S-au închis urnele de vot în Turcia. Urmează numărarea voturilor care vor arăta ce partide politice intră în parlament și cine a obținut clee mai mari scoruri la alegerile prezidențiale.
UPDATE 15.50: Principalul partid de opoziţie turc a denunţat tentative de fraudă în timpul alegerilor legislative şi prezidenţiale anticipate care au loc duminică în Turcia. „Numeroase plângeri ne-au parvenit”, mai ales din provincia Sanliurfa (sud-est), a declarat purtătorul de cuvânt al Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Bülent Tezcan, într-o conferinţă de presă la sediul formaţiunii sale, la Ankara.
Tezcan a dat câteva exemple de tentative de măsluire a urnelor, îndeosebi cazul unei urne care conţinea deja circa o sută de buletine de vot, toate în favoarea alianţei dominate de formaţiunea aflată la putere, Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP, islamo-conservator), înainte de deschiderea secţiilor de vot.
De teama fraudelor, îndeosebi în sud-estul cu majoritate kurdă, opozanţi şi ONG-uri au mobilizat câteva sute de mii de observatori pentru a supraveghea urnele. „În regiune, s-au produs atacuri, ameninţări cu arestarea observatorilor noştri”, a afirmat Tezcan, deplângând prezenţa „unor persoane înarmate pe străzi”, care încearcă să creeze, în opinia sa, „o atmosferă de teroare pentru alegători”.
Principalul partid prokurd HDP a denunţat la rândul său, pe reţelele sociale, tentative de fraudă şi intimidare similare în sud-est.
Însă preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat, la scurt timp după ce a votat la Istanbul, că a aflat „că nu există probleme serioase în întreaga Turcie” în procesul de desfăşurare a scrutinului.
UPDATE 14.00: Principalii candidați la alegerile prezidențiale și-au exprimat votul în cursul zilei de duminică. Erdogan a fost ultimul care a ajuns la urne, votând abia la ora 13.30, la secția din Uskudar, Istanbul.
Muharrem Ince, principalul contracandidat al lui Erdogan, a votat în orașul său natal, din provincia Yalova din nord-vestul țării. Într-o declarație de presă, el a spus că de la secția de vot va merge direct la clădirea Consiliului Electoral Suprem (YSK) din Ankara.
Și a treia favorită, dată de sondajele de opinie, Meral Akșener, a votat, în Istanbul. Ea a declarat că va monitoriza procesul electoral de la sediul central al partidului său, IYI, situat în Ankara. Și Akșener a declarat că va merge în capitală după exprimarea votului.
Alegătorii turci sunt așteptați astăzi la urne pentru a-și alege noua conducere, cea care va conduce după regulile impuse în urma referendumului din 2017, cel în urma căruia președintele va avea puteri sporite.
Recep Tayyip Erdogan este favorit la câștigarea alegerilor. Fost primar al Istanbulului în anii 90, el a venit la putere în 2003 de când a avut trei mandate ca premier și apoi din 2014 este președinte al Turciei. Anul trecut el a câștigat un referendum în urma căruia a eliminat funcția de prim-ministru și a încredințat președintelui puterile executive.
Dar pentru a putea pune în aplicare noile prevederi constituționale obținute în urma referendumului este nevoie de organizarea unor noi alegeri.
Ce șanse are Erdogan să câștige alegerile prezidențiale
Potrivit sondajelor de opinie publicate în Turcia, Erdogan conduce, dar cifrele arată că nu va obține peste 50% dintre voturi din primul tur și va trebui să treacă și al doilea tur, cel din 18 iulie.
Totuși, Erdogan are câteva avantaje clare. Principalul său atu este represiunea guvernamentală împotriva mass-media în urma tentativei de lovitură de stat în 2016. În urma declarării stării de urgență, mii de contestatari ai lui, inclusiv jurnaliști sau șefi ai unor instituții media de opoziție, au ajuns după gratii. Astfel că Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), domină spațiul media și astfel pot să transmită mesajele pe care le vor ei, fără a fi publicate informații care nu le convin.
Un alt atu al lui Erdogan și a partidului său este numirea în Comisia Electorală a unor oficiali pro-guvernamentali.
Totuși, poate tocmai aceste măsuri de reprimare a contestatarilor puterii, a făcut ca opoziția să fie mai unită și chiar să formeze în premieră pentru istoria modernă a Turciei, o opoziție puternică și coalizată. În condițiile în care AKP controlează mass-media, candidații opoziției și-au găsit propriile instrumente de promovare. Ei au valorificat puterea noilor mijloace de comunicare pentru a-și transmite mesajul și astfel s-a ajuns să existe concurenți autentici pe buletinul de vot care oferă alternative reale.
Subiectele principale de dezbatere în campania electorală
Economia: Erdogan s-a bazat mult timp pe realizările sale economice pentru a câștiga alegerile, dar de această dată nu îi va mai fi la fel de ușor. Lira turcă a atins minime istorice, inflația este în creștere, iar creșterea robustă din ultimii ani este de așteptat să se reducă dramatic.
Kurzii: Armata turcă a luptat cu partidul separatist al muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat o organizație teroristă, de aproape patru decenii. Erdogan a exclus varianta revenirii la un acord de pace așa cum s-a întâmplat în 2015, iar armata turcă a intensificat atacurile asupra fortărețelor PKK din Munții Qandil din Irak înainte de srcutin.
În același timp, populația kurdă a Turciei, situată în special în sud-est, o circumscripție foarte importantă pentru Erdogan, ar putea să își împartă voturile între AKP și HDP pro-kurd. Mai mult, recenta alianță a AKP cu Partidul Naționalist (MHP), care promovează o politică strictă împotriva kurzilor, i-ar putea face pe mulți dintre posibilii alegători kurzi să nu voteze cu AKP. Dacă HDP câștigă cel puțin 10% din voturi, va atinge pragul necesar pentru a intra în parlament și astfel să determine partidul președintelui să piardă majoritatea pe care o are acum.
Siria: Numărul mare de refugiați sirieni care trăiesc în Turcia a devenit, de asemenea, un subiect electoral. Mai multe partide au spus că speră să trimită sirienii înapoi în țara lor, deși au grijă să spună că vor face acest lucru numai după ce războiul s-a încheiat și subliniază importanța consolidării păcii acolo. Implicarea Turciei în războiul sirian, precum și lupta continuă cu PKK, au inspirat acte de terorism în țară în ultimii ani, o altă preocupare pentru alegători.
Ce candidați s-au înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale
Istoria Turciei din ultimii 15 ani se concentrează în jurul lui Erdogan și a popularității sale. Dar spre deosebire de alegerile anterioare, de data aceasta există mai mulți candidați dintre care turcii pot alege, iar majoritatea acestora promit să mențină Turcia drept o democrație parlamentară.
Muharrem Ince
Conducătorul coaliției care i se opune lui Erdogan și AKP-ului, Muharrem Ince, candidează din partea Partidului Popular Republican (CET) centru-stânga. El promite independența justiției, mai multe libertăți personale și încetarea cheltuielilor guvernamentale excesive.
El este cunoscut un lider carismatic, ceea ce a lipsit partidului său în ultimii ani, și este recunoscut pentru discursurile sale pasionale. Campania sa electorală a fost plină de culoare, fiind văzut de multe ori cântând și dansând pe cântece tradiționale și, odată, a urcat cu bicicleta pe scena, în semn de protest față de cheltuielile excesive ale lui Erdogan.
Meral Aksener
Singura femeie înscrisă în cursa electorală, Meral Aksener, supranumită și ”lupoaica”, sau ”doamna de fier a Turciei”, este un politician cu ștate vechi, care în anii 90 a fost și ministru de Interne. Cu toate că sondajele o situează pe locul al treilea în cursa electorală, aceasta are șanse să rupă din electoratul naționalist-conservator al lui Erdogan.
Ea s-a desprins de partidul său, MHP, când aceștia i s-au alăturat lui Erdogan într-o coaliție de guvernământ și și-a înființat propriul partid de centru-dreapta IYI Parti.
Campania ei electorală s-a axat pe gestionarea defectuoasă a economiei țării de către Erdogan și AKP. Dacă va câștiga, Aksener va fi prima președintă a Turciei, dar nu și prima femeie șef de stat din țară – Tansu Ciller care a fost aleasă în 1993 drept primul premier al Turciei.
Selahattin Demirtas
Selahattin Demirtas, liderul HDP, candidează la președinție deși se află în închisoare, unde a fost trimis în noiembrie 2016 ca urmare a loviturii de stat nereușite. El este acuzat că susține PKK, Partidul Kurzilor considerat a fi în afara legii. Și alți parlamentari ai HDP au fost închiși sau dați afară din posturile ocupate sub acuzația unor presupuse afilieri la o grupare teroristă.
Campania lui Demirtas s-a concentrat pe îmbunătățirea calității vieții și diversității, iar singura s-a apariție publică în perioada campaniei a fost un discurs preînregistrat de 10 minute difuzat de postul de televiziune TRT din Turcia, pe care fiecare candidat are dreptul legal de a-l folosi.
În discursul său, Demirtas, vizibil mai slăbit, i-a îndemnat pe alegătorii turci să se unească împotriva lui Erdogan și, de asemenea, l-a criticat pe președinte pentru că a amenințat că va reintroduce pedeapsa capitală după lovitura de stat.
Cum va arata noul sistem electoral
După alegerile din 24 iunie, funcția de prim-ministru va fi dizolvată și toate puterile sale vor fi transferate președintelui, un rol care a fost, în mod tradițional, ceremonial.
O schimbare esențială este că președintele va avea puterea de a emite decrete – cu alte cuvinte, să creeze legi unilateral. Erdogan a reușit să emită decrete în ultimii doi ani numai pentru că guvernul său a plasat țara într-o stare de urgență în urma loviturii de stat nereușite.
Sistemul electoral al Turciei va semăna foarte mult cu cel al Statelor Unite. Președintele, de exemplu, va avea puterea de a numi direct miniștrii, în timp ce înainte numai parlamentarilor li s-a permis să dețină funcții în executiv.
Citește și: Presa internațională despre condamnarea lui Liviu Dragnea: Un act curajos din partea magistraţilor români