2 comentariiDouă viziuni diferite privind viitorul Turciei se află pe buletinul de vot duminică, atunci când alegătorii se vor întoarce la urne pentru un al doilea tur de scrutin ce va decide cine va conduce țara.
Președintele Recep Tayyip Erdogan, liderul populist și diviziv care conduce Turcia de 20 de ani, are prima șansă de a câștiga, după ce a fost la doar 0,5% de o victorie în primul tur de scrutin din 14 mai.
El s-a clasat pe primul loc, în ciuda previziunilor sondajelor, care nu îl considerau favorit, în special din cauza situației economice complicate și a nemulțumirii populare după cutremurele devastatoare din februarie.
În vreme ce a fost totuși împins în al doilea tur de scrutin, un pas fără precedent, abilul politician a contrazis încă o dată așteptările.
Nu doar că a reușit să își convingă din nou baza conservatoare, afectată de inflația uriașă din ultimii ani, dar a câștigat și mare parte din voturile turcilor din regiunile afectate de cutremur, care s-au declarat încrezători că el este cel ce le va reconstrui casele.
De partea cealaltă, Kemal Kilicdaroglu, liderul principalului partid de opoziție pro-secular al Turciei, Partidul Republican al Poporului (CHP), și candidatul unei alianțe diverse formate de șase partide, a făcut campanie promițând alegătorilor că va pune capăt derapajelor democratice ale lui Erdogan și va rezolva problemele economice ale țării.
Kilicdaroglu pornește totuși cu șansa a doua, după ce pe 14 mai a reușit să adune doar 44,9% din voturi, un rezultat sub așteptările sale și ale aliaților.
În vreme ce Erdogan a părut relaxat și sigur pe el, în așteptarea finalei prezidențiale, rivalul său a făcut eforturi pentru a ridica cât mai mult miza scrutinului și pentru a convinge astfel cât mai mulți alegători.
Fostul birocrat a spus că scrutinul este practic un referendum privind viitorul țării. „Aceasta este o luptă existențială. Turcia va fi împinsă fie în întuneric, fie spre lumină”, a declarat Kilicdaroglu.
Mulți dintre vecinii și partenerii străini ai Turciei sunt de acord cu importanța scrutinului, motiv pentru care urmăresc cu atenție alegerile.
Ce spun sondajele
Unul dintre cele mai importante sondaje de opinie, realizat între cele două tururi de scrutin de institutul Konda, cu participarea a 3.607 persoane din 34 de provincii, confirmă previziunile analiștilor și spune că Erdogan ar obține 47% din voturi duminică, în vreme ce Kilicdaroglu ar aduna doar 42,2%, scrie publicația turcă de limbă engleză Turkish Minute.
Este un rezultat obținut fără distribuirea votanților indeciși, care reprezintă, potrivit sondajului, 8,2% dintre respondenți. Atunci când votanții indeciși sunt distribuiți egal între candidați, Erdogan urcă la 52,7%, în timp ce Kilicdaroglu ajunge la 47,3%.
Alte sondaje arată de asemenea un avantaj de câteva puncte procentuale pentru Erdogan, dar unii comentatori au avertizat că lucrurile sunt totuși imprevizibile și au amintit că sondajele s-au înșelat substanțial înainte de votul din 14 mai.
În acel moment, Kilicdaroglu era considerat favorit la victorie sau, în orice caz, era văzut umăr la umăr alături de Erdogan, scenarii spulberate duminică noaptea de realitatea votului.
Multe companii de sondaje au anunțat că între timp și-au revizuit metodologiile.
Rezultatul ar putea depinde de modul în care cei doi lideri vor reuși să își mobilizeze alegătorii. Judecând după alegerile din trecut, finala prezidențială ar putea avea o prezență ușor mai scăzută la vot. Asta după ce, pe 14 mai, peste 87% dintre alegători s-au prezentat la urne.
Nu în ultimul rând, scorul scrutinului are legătură și cu felul în care a decurs campania, asta în condițiile în care observatorii consideră că alegerile din Turcia sunt libere, dar nu și corecte.
Aliații lui Erdogan controlează mare parte din presă, în așa măsură încât televiziunea de stat i-a acordat președintelui 32 de ore și 42 de minute de emisie, iar contracandidatului său – doar 32 de minute, în plină campanie electorală, în aprilie.
Observatorii internaționali ai OSCE au declarat că, în vreme ce alegătorii au avut alternative politice reale, competiția electorală a fost inegală, scrie BBC.
Avantajele lui Erdogan
Sub lunga conducere a lui Erdogan, mai întâi din postul de premier, apoi din cel de președinte, turcii au beneficiat de un boom economic și de drepturi religioase – politici care au creat o bază electorală conservatoare ce a rămas până azi fidelă șefului statului.
Mulți oameni din generațiile vârstnice îi sunt încă recunoscători lui Erdogan pentru aceste realizări. În opinia lor, el le-a redat demnitatea. Și sunt profund neîncrezători față de opoziție, în special față de CHP, partidul fondat de Mustafa Kemal Ataturk, pe care îl consideră antireligios.
Economia s-a deteriorat în ultimii ani, parțial din cauza politicilor impuse de Erdogan, în vreme ce președintele și-a consolidat puterea, cu prețul derapajelor democratice, declanșând o ofensivă împotriva societății civile, a jurnaliștilor și a kurzilor.
Însă capacitatea președintelui de a mobiliza această bază conservatoare, cu ajutorul promisiunilor financiare și a discursului naționalist, s-a dovedit a fi crucială în primul tur de scrutin.
Turcia s-a dovedit a fi un aliat indispensabil, dar uneori incomod pentru NATO. Ankara s-a opus candidaturii Suediei la Alianța Nord-Atlantică și a achiziționat sisteme rusești antiaeriene, declanșând nemulțumirea SUA.
A construit o relație puternică cu Rusia lui Vladimir Putin, care s-a dezvoltat după debutul războiului, dar a menținut legături și cu Kievul. Important, împreună cu ONU, Erdogan a intermediat un acord vital care a permis Ucrainei să exporte cereale prin Marea Neagră.
Săptămâna aceasta, Erdogan a primit sprijinul candidatului naționalist de pe locul al treilea, Sinan Ogan, care obținuse 5,2% din voturi. S-ar putea dovedi un factor important în economia electorală pentru turul doi, chiar dacă susținătorii lui Ogan nu reprezintă un bloc monolitic și nu se așteaptă ca toate voturile sale să meargă către Erdogan.
Erdogan mai are un avantaj. Alianța sa naționalist-islamistă și-a păstrat, de asemenea, controlul asupra parlamentului în alegerile legislative de acum două săptămâni, chiar dacă partidul președintelui, AKP (Justiție și Dezvoltare), a pierdut din susținere.
Rezultatul parlamentarelor sporește șansele de realegere pentru Erdogan, din simplul fapt că mulți alegători vor dori să evite un guvern divizat, au spus analiștii, potrivit Associated Press.
În cele din urmă, au observat analiștii, alegătorii lui Erdogan, chiar afectați de inflația foarte mare din ultimii ani, par să fie încrezători că doar actualel președinte este cel care poate îmbunătăți situația.
Încredere în șeful statului a arătat și votul turcilor din 10 din cele 11 provincii afectate de cutremurele din februarie, în ciuda criticilor potrivit cărora răspunsul inițial al guvernului său la dezastru a fost lent.
Campania lui Erdogan s-a axat pe reconstrucția zonelor devastate de cutremurul care a distrus orașe și a făcut peste 50.000 de morți în Turcia. El a promis că va construi 319.000 de locuințe în decursul anului.
Kilicdaroglu și-a adaptat discursul
Șansele lui Kilicdaroglu de a întoarce votul în favoarea sa par a fi mici, dar ar putea depinde de capacitatea opoziției de a mobiliza alegătorii care nu au votat în primul tur.
„Nu se poate spune că șansele sunt în favoarea lui, dar totuși, din punct de vedere tehnic, are o șansă”, a declarat pentru Associated Press profesorul Serhat Guvenc de la Universitatea Kadir Has din Istanbul.
Dacă opoziția poate ajunge la alegătorii care anterior au rămas acasă, „ar putea fi o altă poveste”, a spus acesta.
Miercuri, liderul unui partid antimigrație, care îl susținuse pe Ogan în primul tur, a anunțat că îl sprijină pe Kilicdaroglu, după ce cei doi au semnat un protocol prin care se angajează să trimită înapoi în țările lor milioane de migranți și refugiați în decurs de un an.
A fost un semn al tentativei lui Kilicdaroglu de a câștiga cât mai mult din votul alegătorilor naționaliști, care par să îl prefere mai degrabă pe Erdogan.
Acordul încheiat cu Umit Ozdag nu i-a împiedicat pe oficialii principalului partid pro-kurd al țării să îl susțină în continuare pe Kilicdaroglu, în ciuda unor suspiciuni, iar acest segment al alegătorilor se poate dovedi crucial pentru candidatul opoziției.
Kilicdaroglu a promis că va pune capăt represiunii guvernului împotriva politicienilor și activiștilor kurzi, o promisiune ce s-a înscris în tonul general al campaniei sale, care a încercat să treacă peste diviziunile din societate.
În tot acest timp, Erdogan l-a prezentat în repetate rânduri pe Kilicdaroglu drept un complice al Partidului Muncitorilor din Kurdistan, PKK, o organizație catalogată drept teroristă.
În timpul unui miting la Istanbul, Erdogan a difuzat o înregistrare video trucată care înfățișa un comandant al PKK cântând imnul de campanie al opoziției. Ulterior, Erdogan a continuat acuzațiile, insistând că PKK i-a acordat sprijinul lui Kilicdaroglu, indiferent dacă clipul este „falsificat sau nu”.
Erdogan l-a mai acuzat pe Kilicdaroglu că este un servitor al Vestului, un atac care s-a înscris în campania cu accente antioccidentale și conspiraționiste purtată de președinte.
Acest gen de atacuri par să fi fost importante pentru vitoria lui Erdogan în primul tur.
„Majoritatea analiștilor nu au reușit să evalueze impactul campaniei lui Erdogan împotriva lui Kilicdaroglu”, a declarat profesorul Guvenc pentru Associated Press.
„În mod evident, acest lucru a atins o coardă sensibilă în rândul electoratului naționalist-religios mediu din Turcia”, a spus el.
O țară divizată
În cele din urmă, rezultatele din 14 mai au sugerat două lucruri, importante și pentru votul de duminică, și pentru viitorul țării.
În primul rând este vorba despre divizarea țării. În timp ce mesajul lui Erdogan nu a avut ecou în marile orașe ale Turciei și pe coasta sudică relativ bogată, care au votat în mare parte pentru opoziție, președintele a obținut sprijinul necesar din părțile mai sărace ale țării, și anume din regiunile centrale și de pe coasta Mării Negre.
„Acolo, sprijinul pentru Kilicdaroglu a fost redus, deoarece alegătorii de dreapta ai partidelor care îl susțineau pe Kilicdaroglu nu l-au ales pe acesta”, a explicat pentru CNN Soner Cagaptay, cercetător la Washington Institute for Near East Policy.
În același timp, scorul a arătat un declin al președintelui, confirmând parțial situația de din 2019.
Turul secund de duminică al alegerilor prezidențiale este o premieră în Turcia.
Apoi, în 2019, partidul de guvernământ al lui Erdogan a pierdut marile orașe în alegerile locale, inclusiv orașul său natal, Istanbul.
Pe 14 mai, majoritatea voturilor din Istanbul au mers iarăși către opoziție.