Alegeri Turcia: Erdogan, condus în sondaje de rivalul Kemal Kiliçdaroglu. Diferența dintre cei doi

Liderul Turciei Recep Tayyip Erdogan este condus cu 13 puncte procentuale de rivalul său Kemal Kiliçdaroglu, într-un sondaj de opinie realizat de institutul ORC și publicat cu două luni și jumătate înainte de alegerile prezidențiale, programate pentru 14 mai.

Sondajul îl creditează pe Erdogan cu 43,2% din voturi, iar pe Kiliçdaroglu, candidatul opoziției unite, cu 56,8% din voturi.

Türkiye, ORC poll:

Presidential election

Kılıçdaroğlu (CHP-S&D): 57% (+7)
Erdogan (AKP~NI): 43% (-7)

+/- vs. 2-5 January 2023

Fieldwork: 4-6 March 2023
Sample size: 1,850

➤ https://t.co/0NuW7xTmmj#anket pic.twitter.com/lV2NKiF6rz
— Europe Elects (@EuropeElects) March 7, 2023
 

Un alt sondaj ORC realizat în ianuarie arăta că Erdogan ar primi 42,5% din voturi, iar Kiliçdaroglu doar 41,8%, scrie site-ul Turkishminute. Două evenimente importante au avut însă loc de atunci și până în prezent.

Primul a fost cutremurul devastator care a lovit Turcia pe 6 februarie, omorând peste 46.000 de oameni în această țară. Guvernul președintelui Erdogan a fost criticat nu doar pentru operațiunile greoaie de salvare, dar și pentru amnistia oferită în prealabil zecilor de mii de clădiri care nu erau construite conform standardelor.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Al doilea eveniment a fost nominalizarea lui Kiliçdaroglu, un politician veteran în vârstă de 74 de ani, drept candidat prezidențial al unui bloc de opoziție format din șase partide.

Candidatura lui Kiliçdaroglu a fost făcută publică pentru prima dată în urma unei reuniuni a blocului de opoziție, pe 2 martie, și a devenit oficială pe 6 martie. Sondajul ORC a fost realizat între 4 și 6 martie, după ce a devenit clar că Kiliçdaroglu este candidatul opoziției.

Cine este Kemal Kiliçdaroglu

Lider al Partidului Republican al Poporului (CHP), formațiune seculară și de centru-stânga din Turcia, Kilicdaroglu este considerat în general a fi opusul lui Erdogan.

Desemnarea sa a venit după îndelungi certuri între partidele de opoziție, criticate pentru că nu au putut ajunge mai repede la o concluzie.

Deputat al CHP încă din 2002 – anul în care Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP) al lui Erdogan a ajuns la putere – Kiliçdaroglu a urcat pe scara politică pentru a deveni al șaptelea președinte al partidului său în 2010.

De atunci, el a pierdut aproape toate alegerile majore desfășurate pe plan național în fața lui Erdogan și a partidului său. O schimbare de tendință a fost observată în cele din urmă în 2019, când CHP a câștigat scrutinele locale din mai multe orașe turce, inclusiv Istanbul și Ankara.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

În ultimii ani, Erdogan și partidul său au fost slăbiți de lunga criză economică care a lovit țara și de inflația care a măcinat economiile cetățenilor.

Opusul lui Erdogan

Kiliçdaroglu reprezintă partidul format în urmă cu 100 de ani de Mustafa Kemal Ataturk, părintele fondator al Turciei moderne, simbol al secularismului. Teoretic, la nivel ideologic, el se află în contrast puternic cu partidul cu rădăcini islamiste al lui Erdogan și cu baza sa conservatoare.

Cu toate acestea, în ciuda înclinațiilor sale laice, candidatul opoziției și alianța sa au promis să reprezinte toate facțiunile societății.

În schimb, foaia de parcurs a blocului de opoziție a fost clară în ceea ce privește obiectivul său de a reforma sistemul prezidențial implementat de Erdogan, opțiunea fiind aceea de a trece la un sistem parlamentar mai incluziv, în care rolul președintelui are mai puțină putere.

„Nu va mai exista o centralizare a puterii în mâinile președintelui”, a declarat pentru CNN Mehmet Karli, coordonator al Programului privind Turcia contemporană la Centrul de Studii Europene de la Universitatea Oxford.

„Președinția va deveni o funcție simbolică, iar Turcia se va întoarce la democrația parlamentară”, a explicat Karli, care este totodată consilier al lui Kiliçdaroglu.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Numit uneori „Ghandhi Kemal”, atât pentru asemănarea sa fizică cu Mahatma Ghandhi, cât și datorită prezenței sale modeste, Kiliçdaroglu este văzut drept opusul lui Erdogan, spun analiștii.

„Kemal Kiliçdaroglu este tot ceea ce nu este președintele Recep Tayyip Erdogan”, a explicat pentru CNN Gonul Tol, directoare fondatore a programului pentru Turcia al Middle East Institute din Washington.

„Erdogan este un populist de dreapta, care a dezmembrat instituțiile țării pentru a-și instaura dominația de un singur om. El are puțină considerație pentru expertiză sau pentru valorile democratice liberale”, a spus ea.

Și în vreme ce Kiliçdaroglu nu este la fel de carismatic, acesta „vrea să reconstruiască instituțiile țării și să guverneze prin consultări și compromisuri”, a adăugat Gonul Tol.

Negustorul și birocratul

Deși atât Kiliçdaroglu, cât și Erdogan provin din medii socio-economice modeste, cei doi „au evoluat pentru a fi personaje complet diferite”, a explicat și Murat Somer, profesor de științe politice la Universitatea Koc din Istanbul.

În mod simbolic, „Erdogan este negustorul, Kiliçdaroglu este birocratul”, a spus Somer, cu referire la stilul diferit al celor doi.

Este de așteptat, în acest context, ca Kiliçdaroglu să aibă o politică mai moderată și mai previzibilă în relație cu Occidentul, spun analiștii, deoarece el nu va acționa unilateral, ci prin intermediul instituțiilor.

„Kiliçdaroglu crede cu tărie că locul Turciei este în Occident”, a declarat Karli, consilierul său.

Dacă Occidentul dorește o relație cu Turcia care să se bazeze pe „valori comune”, a spus și Somer, atunci este foarte probabil să aibă parte de o relație mult mai bună sub conducerea lui Kiliçdaroglu, ale cărui valori, a spus el, sunt mult mai apropiate de cele ale Occidentului și ale Uniunii Europene.

Conflictele cu puterile străine vor avea însă loc în continuare, a continuat el, deoarece Turcia are propriile sale interese naționale pe care Kiliçdaroglu și opoziția sunt, de asemenea, dornici să le păstreze.

Relația Turciei cu Rusia ar putea, de asemenea, să sufere unele schimbări, spun experții, ținând cont că Vladimir Putin nu va mai avea un prieten bun la șefia statului turc.

Iar în Orientul Mijlociu, unde Erdogan promite de luni de zile o nouă incursiune în nordul Siriei, în contextul luptei sale cu militanții kurzi, se așteaptă ca abordarea lui Kilicdaroglu să fie mult mai puțin intervenționistă, spun experții.

Urmărește-ne pe Google News