Într-o premieră istorică, extrema dreaptă turcă și cea mai mare mișcare politică kurdă din Turcia s-au raliat în spatele principalului lider al opoziției, Kemal Kilicdaroglu, în încercarea de a-l detrona pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Rămâne neclar totuși dacă opoziția mai poate schimba tendința electorală care, potrivit mai multor analiști turci și internaționali, pare să îl favorizeze mai degrabă pe actualul șef al statului, câștigătorul primului tur de scrutin din 14 mai, cu 49,5%.

Susținerea anunțată de politicianul extremist Umit Ozdag pentru Kilicdaroglu nu este lipsită de controverse. Ozdag, care conduce Partidul Victoriei – grupare ce a primit 2% din voturi la alegerile parlamentare – a devenit un nume emblematic pentru discursul anti-migrație din țară.

Joi, Ozdag a anunțat că a ajuns la un acord cu Kilicdaroglu care prevede repatrierea a milioane de refugiați din Turcia – în mare parte sirieni – în doar un an, „în conformitate cu legea internațională și drepturile omului”, scrie BBC.

Politicianul extremist a spus că a avut discuții similare cu Erdogan, dar a decis să nu îl susțină, deoarece planurile acestuia nu prevedeau repatrierea migranților.

Turcia găzduiește cei mai mulți refugiați din lume, cel puțin 3,5 milioane de sirieni trăind sub protecție temporară a statului turc. Însă mulți sirieni trăiesc acolo în mod neoficial, iar migranți au sosit, de asemenea, din Afganistan, Iran și Pakistan.

Kilicdaroglu a avut de la bun început un discurs antimigrație, dar după primul tur de scrutin, el și-a înăsprit tonul, în încercarea de a atrage votul naționalist și extremist.

Kurzii votează în continuare împotriva lui Erdogan

Dincolo de problema morală, asocierea cu extrema dreaptă ar putea să-l coste electoral pe Kilicdaroglu, care se bazează în același timp și pe votul kurzilor.

Ca parte a înțelegerii cu liderul de extremă-dreapta, Kilicaroglu ar fi aprobat, potrivit BBC, un acord care prevede că toate „organizațiile teroriste vor fi combătute”, inclusiv grupul militant kurd PKK.

Acordul, scrie și publicația Al-Monitor, deschide calea pentru continuarea unei practici folosite frecvent de guvernul lui Erdogan, și anume demiterea oficialilor kurzi aleși democratic, în urma suspiciunilor că ar avea legături cu militanții kurzi.

Diferența este că acordul lui Kilicdaroglu prevede ca o astfel de decizie să se ia în urma unei hotărâri a instanțelor.

Joi, partidul pro-kurd din Turcia a anunțat totuși că va continua să îl susțină pe rivalul lui Erdogan, deși unele ezitări au fost vizibile.

În cadrul unei conferințe de presă, Pervin Buldan, copreședinta Partidului Democrat al Poporului (HDP), pro-kurd, a făcut apel la susținătorii partidului să voteze pentru Kilicdaroglu.

„Ne vom îndrepta spre secțiile de votare nestingheriți și împreună vom schimba această guvernare a unui singur om”, a spus ea. „Erdogan nu poate fi niciodată o opțiune pentru noi. Singura opțiune este să îl schimbăm”, a adăugat politiciana.

Totuși, liderii HDP au criticat acordul dintre Kilicdaroglu și Ozdag.

„Cei care obstrucționează voința politică a kurzilor prin intermediul mandatarilor obstrucționează, de asemenea, drepturile și libertățile tuturor popoarelor din Turcia”, a declarat Buldan.

„Este greșit și inuman să exploatezi imigranții și refugiații pentru interese politice”, a mai spus ea.

În vreme ce analiștii se așteaptă ca alegătorii kurzi să fie în continuare alături de Kilicdaroglu, este neclar deocamdată ce efect va avea susținerea anunțată de Ozdag.

Erdogan are alături un alt extremist

În orice caz, Erdogan se poate baza și el pe susținerea unui ultranaționalist. Asta după ce Sinan Ogan, candidatul venit pe locul trei în primul tur al alegerilor prezidențiale, și-a îndemnat alegătorii să voteze pentru actualul șef al statului.

Ogan a adunat peste 5% pe 14 mai și cele câteva milioane de voturi ar putea fi mai mult decât suficiente pentru a-i oferi lui Erdogan victoria.

Judecând după alegerile din trecut, finala prezidențială ar putea avea o prezență mai scăzută la vot. Asta după ce, pe 14 mai, peste 87% dintre alegători s-au prezentat la urne.

Analiștii spun însă că niciun candidat nu va fi avantajat de un astfel de scenariu. Prezența la vot ar putea fi ușor mai redusă, dar acest lucru este valabil pentru alegătorii din ambele tabere, au spus experții citați de Al-Monitor.

 
 

Urmărește-ne pe Google News