ComenteazăSăptămâna trecută, o mulțime imensă l-a întâmpinat pe candidatul opoziției la președinția Turciei, Kemal Kilicdaroglu, în orașele majoritar kurde Agri și Van.
A fost o scenă mai degrabă neobișnuită. Până de curând, Partidul Republican al Poporului (CHP) al lui Kilicdaroglu nu se bucura de simpatia minorității kurde.
Lucrurile s-au schimbat însă. Nemulțumirea kurzilor față de politicile naționaliste ale președintelui Recep Tayyip Erdogan este cea care i-a împins pe mulți dintre ei să îl susțină pe principalul său rival în alegerile prezidențiale de duminică.
„Politica naționalistă și prosecuritate adoptată de actualul guvern este cea care i-a mobilizat pe alegătorii kurzi pentru a-l îndepărta pe Erdogan (de la putere)”, a explicat pentru publicația Middle East Eye Roj Girasun, director al institutului de cercetare Rawest, cu sediul la Diyarbakir.
Într-adevăr, luna trecută, principalul partid pro-kurd din Turcia, Partidul Democrat al Poporului (HDP), a decis să nu-și mai prezinte propriul candidat prezidențial, în încercarea de a spori șansele opoziției de a-l învinge pe Erdogan.
Apoi, partidul a anunțat oficial că îl susține pe Kilicdaroglu. „În aceste alegeri istorice, facem apel la poporul turc să voteze pentru Alianța Muncii și Libertății la alegerile parlamentare și pentru Kemal Kilicdaroglu la alegerile prezidențiale”, a anunțat HDP într-un comunicat, citat de Al Jazeera.
Votul kurzilor, spun mulți analiști, este considerat un factor decisiv pentru rezultatul alegerilor. HDP a obținut peste 10% din voturi la ultimele alegeri naționale și reprezintă o comunitate care adună aproximativ o cincime din populația Turciei.
Un trecut complicat
Pentru mulți turci, faptul că voturile kurzilor s-ar putea îndrepta acum către un lider al CHP este de-a dreptul ciudat.
Înființat în 1923 de fondatorul republicii, Mustafa Kemal Ataturk, partidul condus în prezent de Kilicdaroglu este, din punct de vedere istoric, una dintre grupările politice cel mai puțin votate în regiunile kurde.
Explicațiile sunt evidente. În timpul guvernării cu un singur partid, din 1923 până în 1950, CHP a adoptat o politică care nega existența națiunii kurde.
Asociat de mult timp cu naționalismul turc, partidul a reprimat cu duritate două rebeliuni kurde majore în 1925 și 1938. De asemenea, guvernul condus de CHP a interzis utilizarea limbii kurde în public și în școli. Prin urmare, alegătorii kurzi au privit întotdeauna CHP cu suspiciune.
Prin contrast, Erdogan s-a bucurat de sprijinul multor alegători kurzi din 2002, când partidul său a câștigat alegerile, promițând o guvernare mai incluzivă.
Erdogan a eliminat restricțiile lingvistice și culturale impuse comunității kurde și a încercat să pună capăt, prin negocieri, luptei sângeroase a kurzilor pentru un stat independent în sud-estul Turciei.
Kurzii și-au pierdut însă simpatia pentru Erdogan în ultimii ani, din cauza poziției tot mai puternic naționaliste a acestuia, în special după eșecul negocierilor pentru pace cu grupurile kurde, în 2015.
De atunci, Ankara a încarcerat mii de activiști kurzi și a înlocuit zeci de primari aleși ai HDP cu trimiși ai statului, după ce i-a acuzat că au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup desemnat „terorist” în Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Erdogan consideră că HDP este de fapt aripa politică a PKK, iar partidul riscă acum să fie închis din acest motiv. Amenințarea iminentă cu dizolvarea a forțat HDP să își prezinte candidații la parlamentare sub sigla unei noi grupări – Partidul Verzilor și al Viitorului Stângii (YSP).
Simpatie pentru Kilicdaroglu, nu neapărat pentru CHP
Lucrurile au început să arate mai bine pentru opoziție în ultimii ani, a declarat pentru Middle East Eye Vahap Coskun, profesor la Universitatea Dicle din Diyarbakir, în principal datorită retoricii incluzive adoptate de Kilicdaroglu.
„Sprijinul pentru Kilicdaroglu este mai mare decât sprijinul pentru CHP. Alegătorii kurzi au dezvoltat simpatie pentru el, cu speranța că va pune capăt guvernării de 21 de ani a actualului guvern”, a concluzionat analistul Roj Girasun.
Sub conducerea lui Kilicdaroglu, partidul a înființat un departament dedicat identificării de soluții economice și sociale pentru oamenii din regiunile kurde.
De asemenea, biroul a declarat că „problema kurdă” va fi abordată și rezolvată în parlament.
În plus, Kilicdaroglu a promis că îl va elibera pe fostul președinte al HDP Demirtas, încarcerat din 2016 pentru diverse acuzații legate de terorism, citând o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului din 2020 care a declarat că această condamnare a fost ilegală.
Oguz Kaan Salici, vicepreședintele CHP, a declarat că, spre deosebire de actualul guvern, partidul său recunoaște „problema kurdă” și va face eforturi să o rezolve.
Un membru al YSP a declarat sub anonimat pentru Middle East Eye că Kilicdaroglu a văzut o oportunitate după ce AKP „a întors spatele regiunii” și că eforturile sale dau roade.
Cu toate acestea, la fel ca alții din regiune, el a rămas sceptic în privința CHP. „Vom vedea dacă Kilicdaroglu își va respecta promisiunile”, a spus el.
Un sprijin potențial decisiv
Un sondaj realizat de Rawest Research la finalul lui aprilie și publicat duminică a arătat că tendința sprijinului kurd s-a schimbat într-adevăr, sugerând un sprijin covârșitor pentru Kilicdaroglu în orașele cu majoritate kurdă Diyarbakir, Mardin, Sanliurfa și Van.
Lucrurile diferă de la un oraș la altul, dar sprijinul mediu pentru candidatul opoziției în regiune se ridică la 62,4%. Erdogan primește 34,5%.
Unii analiști și aliați ai opoziției cred că susținerea kurdă ar putea fi suficientă pentru o victorie a lui Kilicdaroglu, care îl conduce pe Erogan cu câteva puncte procentuale în sondajele naționale de opinie.
„Alegătorii kurzi vor juca un rol cheie în schimbarea balanței în favoarea lui Kilicdaroglu”, a declarat Girasun pentru Middle East Eye.
Nu toată lumea este de acord însă. Omer Faruk Gergerlioglu, candidat al Partidului Verzilor și Viitorului Stângii (YSP), pro-kurd, s-a arătat mai rezervat în evaluarea sa.
El a spus că, deși votul kurzilor îi va oferi un avantaj lui Kilicdaroglu, este puțin probabil să ducă la o victorie definitivă. „O victorie în primul tur nu este sigură”, a declarat Gergerlioglu.
„Sugestia că guvernul suferă pierderi uriașe în circumscripțiile sale electorale nu reflectă realitatea de pe teren”, a adăugat acesta.
Alți analiști citați de Sabah, ziarul pro-guvernamental, au sugerat chiar că alegătorii kurzi îl vor vota în continuare pe Erdogan la scrutinul de duminică. „Kurzii știu că candidații opoziției reprezintă un pericol mai mare pentru ei”, a declarat jurnalistul kurd Mustafa Ekici, citat de site-ul Daily Sabah.