Aflat de 12 ani în fruntea Ungariei, premierul Viktor Orban și partidul său, Fidesz, intră cu un mic avantaj în alegerile parlamentare de duminică, în care se confruntă pentru prima dată în toată această lungă perioadă cu un adversar redutabil – o opoziție unită, formată din șase partide și reprezentată de primarul conservator Peter Marki-Zay.
Performanța lui Orban ar putea fi surprinzătoare ținând cont că în tot acest timp, guvernul său a fost ținta criticilor care l-au acuzat de corupție, de derapaje democratice grave, de confiscarea statului, demonizarea minorităților de tot felul, de reprimarea presei independente și, nu în ultimul rând, de menținerea relației apropiate cu Vladimir Putin.
Într-o discuție cu Libertatea, Zsolt Enyedi, profesor și cercetător la Institutul pentru Democrație al Universității Central Europene, are însă câteva explicații.
„Acest lucru se întâmplă în primul rând din cauza lipsei unei democrații adevărate”, spune el.
„Nimeni nu are șansa de a concura cu Fidesz în mod corect. Statul a fost colonizat complet de Fidesz. Întregul aparat de stat face campanie pentru Fidesz. Presa de stat face propagandă de partid. Presa privată a fost cumpărată în mare parte de oligarhii apropiați de Fidesz. Partidele de opoziție au un acces limitat la cetățeni. Ăsta ar fi un factor fundamental”, explică profesorul.
Într-un interviu acordat Libertatea vineri, chiar liderul opoziției maghiare, Peter Marki-Zay, a invocat „propaganda” partidului de guvernare.
„Presa de stat a oferit întregii opoziții cinci minute, într-o miercuri dimineață, pentru a ne comunica programul electoral și pentru a ne spune opinia. Timp de patru ani doar au mințit despre acest program, au fabricat minciuni jalnice și le-au răspândit în cadrul unei campanii de incitare la ură sau de defăimare. O propagandă în stilul Goebbels împotriva opoziției”, a spus el.
Enyedi spune că în lupta cu opoziția, Fidesz nu a folosit doar propaganda, ci și resursele financiare ale statului.
„În ultimele două luni, mai bine de 4 miliarde de euro au fost distribuiți în țară, prin reduceri de taxe, returnări de taxe, acordarea celei de-a 13-a pensii, salarii speciale pentru personalul militar. Subvenții pentru familiile mari. O sumă incredibilă a fost cheltuită”, explică el.
Guvernul a apărat cheltuielile, spunând că prin acestea sprijină persoanele vulnerabile la scumpirile din ultima perioadă. Politicile sociale ale Fidesz reprezintă, de altfel, un argument important pentru alegătorii Fidesz. Opoziția a acuzat însă o „mituire” a alegătorilor și a avertizat în mod repetat că această strategie este nesustenabilă.
Într-un interviu acordat vineri unui post public de radio, Orban a spus, de altfel, că Ungaria și Europa se vor confrunta cu o criză economică în următoarele săptămâni sau luni.
„Pe toate canalele, mesajul este că dacă votați pentru opoziție, votați ca Ungaria să fie parte a războiului”
Invazia Rusiei în Ucraina, mai exact modul în care ea a fost abordată în Ungaria, a jucat, de asemenea, un rol important în această campanie. Mijloacele de comunicare dominate de Fidesz au putut prezenta războiul ca pe o provocare pe care numai guvernul o poate gestiona și au condamnat, în schimb, opoziția, care dorea un sprijin cât mai ferm pentru Ucraina.
Sondajele explică de ce funcționează această strategie. În jur de 91% dintre alegătorii opoziției consideră că Moscova a fost agresorul, față de doar 44% dintre alegătorii Fidesz, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Publicus, între 7 și 11 martie, citat de Politico.
În mod similar, în timp ce 90% dintre alegătorii opoziției au declarat că Orban ar trebui să condamne mai dur Rusia pentru că a atacat Ucraina, doar 8% dintre susținătorii guvernului au declarat că premierul ar trebui să își intensifice tonul, potrivit sondajului.
Un alt studiu realizat de institutul Median a constatat și el că 43% dintre susținătorii Fidesz spun că Rusia a acționat în mod corect în Ucraina.
„Ei (Fidesz) spun că opoziția este nechibzuită și va atrage Ungaria în război. Acum, pe toate canalele, mesajul este că dacă votați pentru opoziție, votați pentru ca Ungaria să fie parte a războiului. Iar după ani de propagandă constantă pro-Rusia, mulți maghiari cred că războiul este din vina ucrainenilor și a americanilor, care i-au manipulat pe ucraineni”, explică profesorul Enyedi.
Punctele de vedere ale Fidesz au fost transmise oamenilor pe toate canalele – presa de stat, presa privată pro-guvernamentală, rețele sociale și chiar prin intermediul mesajelor care inițial ar fi trebuit să trateze pandemia COVID.
Când au fost vaccinați, oamenii au primit un formular prin care erau întrebați dacă vor să primească informații relevante de la guvern. Cei mai mulți au spus da, crezând că va fi vorba despre informații cu privire la pandemie. Dar acum, mesajele care vin prin newslettere vorbesc despre vina opoziției, care vrea să atragă Ungaria în război.
Zsolt Enyedi:
„La toate nivelurile, o puternică propagandă. Comparate, resursele opoziției și guvernului sunt 1/10 în cel mai bun caz”, concluzionează el.
Punctele slabe ale opoziției
Zsolt Enyedi crede că opoziția unită ar fi putut organiza o campanie mai bună. El observă că Peter Marki-Zay nu este un politician de carieră, că a făcut greșeli și a avut gafe în exprimare, care l-au forțat apoi să se scuze și au oferit muniție Fidesz.
Dar, în același timp, faptul că primarul orașului Hódmezővásárhely nu este un politician tradițional este și un avantaj, spune profesorul. Suporterii lui Marki-Zay au mizat pe prospețimea acestuia în peisajul politic, pe faptul că se poate adresa direct oamenilor.
O altă problemă a opoziției este cea observată de la bun început de comentatori. „Opoziția este compusă din șase partide. Există tensiuni între ele, există tensiuni între candidatul la funcția de premier și partide, de aceea nu au putut organiza o campanie foarte centralizată”, spune profesorul.
Coaliția opoziției este formată din partide relativ diferite, de pe tot spectrul politic, de la liberali la social-democrați, verzi și conservatorii odinioară extremiști: Momentum (Mişcarea Momentum), LMP (Politica poate fi şi Altfel), Párbeszéd (Dialog pentru Ungaria), MSZP (Partidul Socialist Maghiar), DK – Coaliţia Democratică și Jobbik (fosta extremă-dreaptă).
Fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany, o figură criticată în Ungaria, este frecvent ținta atacurilor Fidesz, care îndeamnă alegătorii „să nu se întoarcă înapoi”.
Ultimele sondaje arată o diferență de câteva puncte procentuale în favoarea lui Orban, după ce acum câteva luni, opoziția unită urcase ocazional pe primul loc în unele sondaje.
„Ar fi putut duce o campanie mai bună. E dificil însă să faci asta dacă nu ai resurse și trebuie să lupți cu întregul aparat de stat”, spune profesorul.
UDMR a devenit o organizație subordonată Fidesz
Unul dintre avantajele Fidesz este susținerea maghiarilor din afara granițelor, inclusiv a celor din România. Este neclar cât anume reprezintă aceștia în ecuația votului. Cert este că unele sondaje au arătat că 90% dintre maghiarii din România ar fi dispuși să voteze Fidesz în alegeri.
Există mai multe argumente pentru această situație, iar unele dintre ele sunt recunoscute și de opoziție.
„Pe de o parte, vorbim despre diviziunea tradițională dintre stânga și dreapta. Dreapta a fost mereu interesată să susțină lupta maghiarilor din țările vecine pentru autonomia culturală și alte cauze”, spune Zsolt Enyedi.
Profesorul face referire, de asemenea, la referendumul din 2004 din Ungaria, pentru acordarea cetățeniei maghiare ungurilor din afara granițelor. „Fostul premier de stânga Ferenc Gyurcsany a făcut campanie împotriva acordării cetățeniei. Acest lucru e încă relevant azi”, spune profesorul.
Enyedi observă, de asemenea, că în ultimii ani, Fidesz a reușit să penetreze cercurile comunităților maghiare din țările vecine, „oferind un sprijin financiar foarte mare, deseori pentru cauze bune”. „Dar acordarea acestor finanțări a fost condiționată de loialitatea politică”, spune el.
Este un lucru observat și de opoziție. În interviul pentru Libertatea, Peter Marki-Zay a admis că Fidesz are o majoritate largă printre votanții din Transilvania și că maghiarii din România sunt mulțumiți pentru că Fidesz i-a susținut financiar și le-a dat posibilitatea de a avea cetățenie dublă. „Dar există o diferență importantă între noi și Fidesz. Noi vom susține alegătorii din Transilvania chiar dacă nu votează pentru noi”, a spus el.
Cu privire la relația dintre Fidesz și UDMR, Enyedi observă că aceasta este mai mult decât apropiată. „Chiar dacă UDMR avea o poziție relativ neutră, în ultimii ani a devenit nu doar aliat al Fidesz, dar arată ca o suborganizație a Fidesz. Iar în acest moment reprimă vocile maghiare care reprezintă o alternativă la politicile pro-Fidesz”, explică el.
Profesorul spune însă că nu putem fi siguri de nivelul exact al sprijinului pentru Fidesz în rândul comunității maghiare din România. Voturile maghiarilor din afara granițelor „sunt colectate în mod suspicios”. „În multe cazuri, activiștii merg din ușă în ușă pentru a colecta voturile. Nu au fost actualizate registrele electorale. Voturile (prin corespondență) ajung la oameni decedați. Nimeni nu știe cine folosește aceste voturi”, spune el, o observație făcută în mod repetat și de opoziție.
„Nu putem ști dacă dominația Fidesz este așa de mare precum o arată voturile. Este, cu siguranță, mare, dar am avea nevoie de o procedură de vot corectă și transparentă, nu de cea pe care o avem acum, pentru a vedea cât de mare este această dominație”, spune profesorul.
O lovitură puternică pentru Orban
Chiar dacă va câștiga alegerile, Orban se află deja într-o poziție foarte dificilă. Unele dintre cele mai proaste vești par să fi venit de la aliații săi apropiați din grupul de la Vișegrad, cehii, slovacii, dar mai ales polonezii. Ezitările guvernului Fidesz de a susține ferm Kievul nu au fost bine primite la Varșovia, cel mai bun aliat al Budapestei în conflictul cu Bruxelles-ul pe tema derapajelor democratice.
Politica lui Orban „va fi costisitoare pentru Ungaria, foarte costisitoare”, a avertizat în urmă cu o săptămână președintele Poloniei, Andrzej Duda. O întâlnire a miniștrilor apărării din cele patru țări, care ar fi trebuit să aibă loc pe 30-31 martie, a fost anulată tocmai din cauza poziției Budapestei pe tema războiului, potrivit unor surse Euractiv.
„Aceasta este o lovitură puternică pentru Orban”, crede Enyedi.
Premierul maghiar, spune profesorul, a încercat să folosească cooperarea în cadrul grupului de la Vișegrad pentru propriile scopuri ideologice și politice. Polonezii l-au susținut, cehilor și slovacilor nu le-a păsat prea mult, așa că el a putut folosi întreaga structură a Vișegrad.
„Dar asta s-a schimbat acum”, spune Enyedi. „Practic, Orban a rămas fără aliat în Europa. Este o situație nouă. Asta îi va limita spațiul de manevră. Cât de mult nu știu, deoarece în UE încă ai nevoie de votul Ungariei, atunci când se cere unanimitate. Deci nu și-a pierdut toată influența, dar este o schimbare dramatică”, explică el.
Este neclar acum cât de puternică va mai fi alianța Budapestei și Varșoviei în conflictul cu Bruxelles-ul pe tema justiției, a drepturilor migranților sau a comunității LGBTQ.
„Polonezii se întreabă acum dacă le pasă mai mult de chestiunile culturale sau de Rusia. Și au decis că Rusia este cel mai mare pericol, inclusiv pentru PiS (partidul polonez de guvernare). Iar ungurii au ales un drum diferit. Pentru Orban, războiul cultural este mai important”, observă profesorul.
Această situație va avea efect și în situația în care Orban câștigă alegerile de duminică.
„În trecut, după fiecare victorie, Orban a devenit mai autocratic. Nu cred că ar trebui să ne așteptăm la altceva de data aceasta”, spune Enyedi.
„Singurul motiv pentru care sunt totuși un pic nesigur în această privință este că se va confrunta cu o situație diferită. Asta pentru că este izolat internațional, pentru că a cheltuit așa de mulți bani înainte de alegeri, încât deficitul a urcat. Are nevoie de resurse și rămâne de văzut dacă le va obține de la UE. Va fi într-o situație mai precară decât înainte. Dar în privința intențiilor, cred că vrea să facă Ungaria mai asemănătoare cu Belarus”, concluzionează profesorul.