Relația apropiată a lui Viktor Orban cu președintele Vladimir Putin a fost reevaluată, din momentul în care Rusia a invadat Ucraina. Guvernul de la Budapesta a fost criticat de partenerii din grupul de la Vișegrad, inclusiv de către aliații apropiați de la Varșovia.

Iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a reproșat liderului maghiar că nu a oferit un sprijin mai puternic țării sale aflate în dificultate.

În multe țări europene, poziția premierului ar fi putut însemna sfârșitul unei cariere politice. Nu și în Ungaria însă, observă Politico.

Înaintea alegerilor parlamentare de duminică, Orban pare să fi reușit cumva să evite transformarea campaniei electorale într-un referendum asupra relației sale cu Moscova. În schimb, mesajul premierului s-a redus la o idee simplă: Ungaria trebuie să rămână în afara războiului, el este cel care garantează acest lucru, în vreme ce adversarii săi nu vor să facă asta.

Nici măcar nu mai contează faptul că opoziția maghiară nu pledează pentru trimiterea de trupe în Ucraina. Orban a folosit resursele statului și o presă apropiată pentru a sugera contrariul.

Iar echipa sa a apelat la o bază de date guvernamentală pentru a trimite e-mailuri de campanie și a împânzit țara cu afișe finanțate din banii contribuabililor, care proclamă: „Să păstrăm pacea și securitatea Ungariei!”, alături de imaginea lui Orban.

În acest timp, publicațiile pro-guvernamentale și ministrul de externe acuză chiar guvernul de la Kiev că sprijină alianța de opoziție din Ungaria.

Sondajele sugerează că tactica funcționează: Orban este în frunte în ceea ce privește sprijinul popular.

Ce spun sondajele

Potrivit ultimului sondaj de opinie, premierul este pe cale să câștige alegerile de duminică cu o marjă confortabilă, deși nu suficient de mare pentru a-și asigura o nouă supermajoritate în parlament, scrie Bloomberg.

Partidul său, Fidesz, are o susținere de 50% în rândul alegătorilor deciși, potrivit sondajului realizat de institutul Median pentru săptămânalul de știri HVG. Prin comparație, alianța de opoziție, formată din șase partide destul de diferite, este creditată cu 40%.

Sondajul a fost realizat la sfârșitul lunii martie, a precizat HVG. Alte sondaje au prognozat o cursă mai strânsă, dar au oferit, de asemenea, un avantaj partidului aflat la guvernare.

În Parlamentul ungar, care are 199 de mandate, diferența de 10 puncte s-ar putea traduce în 128 de mandate pentru Fidesz – mai puține decât cele 133 necesare pentru o supermajoritate legislativă, dar cu mult peste cele 100 de locuri minime pentru a forma un guvern.

Potrivit sondajului, alianța de opoziție formată din partide de stânga, liberale și fosta extremă-dreapta ar putea obține 71 de locuri. Două partide mai mici sunt și ele aproape de a depăși pragul necesar pentru a intra în parlament.

În ultimele săptămâni, Orban a încercat să păstreze un echilibru, punând ceva distanță între el și președintele Vladimir Putin, cu care a cultivat relații strânse în ultimul deceniu, dar oferind în același timp un sprijin limitat pentru Ucraina.

Opoziția a încercat să îl catalogheze pe Orban drept pionul lui Putin și să reducă alegerile la o alegere între Est și Vest. Dar premierul a răspuns asigurând că va ține Ungaria departe de război.

Încrederea în tabăra Orban este mare. În acest moment, nouă din 10 alegători ai Fidesz cred că partidul va câștiga alegerile, a scris HVG, citând sondajul Median.

Pentru opoziție, alegerea este între Orban și Europa

O victorie a lui Orban ar avea ecou în întreaga Uniune Europeană. Blocul comunitar a răspuns rapid și solidar în primele săptămâni ale războiului, impunând sancțiuni și aprobând fonduri pentru a livra arme către Ucraina.

Dar în alte privințe încep să se vadă fisuri. Orban s-a opus deja unor sancțiuni mai stricte împotriva energiei rusești, spre exemplu.

Adversarii lui Orban au răspuns la această campanie încercând să evidențieze cât mai clar relația premierului cu Putin.

„Războiul din Ucraina și agresiunea rusă au schimbat multe lucruri”, a declarat Klara Dobrev, una dintre figurile critice la adresa lui Orban, care candidează pe locul 2, pe lista opoziției unite.

Dobrev, membră a Parlamentului European, a declarat pentru Politico că războiul „a crescut senzația de nesiguranță” în rândul maghiarilor.

Acum, a spus ea, alegerile de duminică se reduc la o alegere între „Orban sau Europa”. „Acesta este votul”, a spus ea.

Relația cu Putin este însă doar o parte a problemei, din punctul de vedere al opoziției. În ecuația intră și relația guvernului Orban cu Beijingul și conflictul deschis cu Bruxelles-ul, pe tema derapajelor democratice din Ungaria, care ar putea duce la suspendarea unor fonduri europene.

O campanie diferită

În vreme ce campania s-a concentrat inițial pe probleme precum corupția, economia și pe referendumul anti-LGBTQ+ programat de guvern tot în acest weekend, conflictul din Ucraina a schimbat conversația.

„Războiul a aruncat o umbră asupra întregii campanii maghiare”, a declarat Orban, într-un interviu recent.

„Problema păcii și a securității face acum parte și din miza alegerilor. Iar mesajul nostru este clar: doar Fidesz poate menține pacea în Ungaria, doar noi putem garanta securitatea poporului maghiar”, a mai spus premierul.

În ciuda acestei retorici, Orban a mers până acum alături de aliații occidentali, pe măsură ce aceștia și-au sporit prezența militară în regiune și au finanțat livrările de arme către Ucraina.

Budapesta chiar a permis NATO să desfășoare trupe în vestul Ungariei și nu s-a opus unei inițiative a UE de a furniza 500 de milioane de euro pentru arme și alte ajutoare pentru armata ucraineană. De asemenea, Ungaria a sprijinit mai multe runde de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei.

Dar acasă, mesajul lui Orban către alegători este că Ungaria însăși nu ar trebui să furnizeze arme Ucrainei și că Budapesta se va opune unor măsuri suplimentare care ar putea afecta economia țării, cum ar fi sancțiuni mai stricte în domeniul energiei. De asemenea, guvernul nu permite tranzitul direct de arme peste granița ungaro-ucraineană.

„Le dăm ucrainenilor tot ce putem, poate chiar dincolo de capacitatea noastră”, a declarat premierul. „Dar nu ne vom conforma niciunei cereri care ar distruge comunitatea noastră – fie în sens biologic, cu fiii noștri murind în războiul altcuiva, fie cu ruinarea economiei Ungariei”, a spus el.

Într-un interviu acordat săptămânile trecute Libertatea, analistul maghiar Daniel Hegedus, de la German Marshall Fund, observa că Orban își va păstra acest joc de echilibru și că, dacă va rămâne la putere, Orban va deveni un important suporter al relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei.

„După război, cel mai probabil, Orban va redeveni un important susținător al relaxării sancțiunilor și va încerca să acționeze ca pod către Moscova, în speranța unor recompense economice practice, cum ar fi energia ieftină”, a spus Hegedus.

Bula de opinie a lui Orban

Maghiarii sunt profund divizați atunci când evaluează politica externă a lui Orban. În jur de 64% dintre maghiari spun că invazia Ucrainei a fost mai degrabă „agresiune” decât „apărare” din partea Moscovei, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Publicus, între 7 și 11 martie.

Dar acest sentiment este puternic ponderat de adversarii lui Orban. Concret, 91% dintre alegătorii opoziției consideră că Moscova a fost agresorul, față de doar 44% dintre alegătorii Fidesz.

În mod similar, în timp ce 90% dintre alegătorii opoziției au declarat că Orban ar trebui să condamne mai dur Rusia pentru că a atacat Ucraina, doar 8% dintre susținătorii guvernului au declarat că premierul ar trebui să își intensifice tonul, potrivit sondajului.

Studiul realizat de institutul Median a constatat că 43% dintre susținătorii Fidesz spun că Rusia a acționat în mod corect în Ucraina.

Experții spun că sprijinul alegătorilor Fidesz pentru politicile lui Orban – în ciuda unei vizite pe care acesta a făcut-o în februarie la Moscova pentru a se lăuda cu abordarea cordială alături de Putin – se datorează în parte controlului strâns al guvernului asupra unei mari părți din presa din țară.

De săptămâni întregi, presa apropiată de guvern a promovat în mod constant narațiunile rusești despre război.

Robert Laszlo, analist la Institutul Political Capital din Budapesta, a vorbit despre un adevărat „imperiu mediatic” al guvernului. Susținătorii lui Orban „se află într-o bulă de opinie atât de masivă”, a spus el, încât „pur și simplu nu contează ce a spus (premierul) acum șase săptămâni sau acum trei zile”.

Este o bulă întărită de utilizarea de către Orban a resurselor de stat, cum ar fi afișele finanțate din fonduri publice sau baza de e-mailuri folosită pentru a le transmite oamenilor mesaje de genul: Un guvern Orban „nu va permite ca familiile maghiare să plătească prețul războiului”.

Contre cu Kievul

Înainte de război, Budapesta și Kievul au întreținut o relație rece, cu dispute pe tema drepturilor lingvistice ale vorbitorilor de limbă maghiară care trăiesc în vestul Ucrainei.

Aceste tensiuni au revenit în prim-plan în ultimele zile, după ce Zelenski l-a certat public pe Orban, spunându-i liderului ungar că trebuie să se hotărască alături de cine este.

Drept răspuns, publicațiile pro-guvernamentale maghiare și conturile apropiate de guvern de pe rețelele sociale au declanșat un torent de atacuri personale împotriva liderului ucrainean.

În unele cazuri, guvernul de la Kiev a fost acuzat chiar că a ajutat opoziția maghiară în campanie. Iar Zelenski a fost catalogat drept o marionetă, ba chiar una care încearcă să forțeze Budapesta să intre în război.

Miercuri, tensiunile au crescut în momentul în care ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a acuzat public guvernul ucrainean că, în esență, intervine în alegerile din Ungaria. Ministrul a afirmat, fără dovezi, că opoziția a promis Kievului că va furniza arme Ucrainei și va susține noi sancțiuni energetice dacă va ajunge la putere.

Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, a respins afirmațiile lui Szijjarto, declarând că Ucraina nu se amestecă în afacerile interne ale Ungariei.

Planul opoziției

Peter Marki-Zay, candidatul opoziției pentru funcția de prim-ministru, admite că invazia Rusiei a părut inițial să creeze un efect de raliere pentru Orban.

„La început”, a spus el, „am observat că oamenii doresc securitate și se așteaptă ca Orban să fie capabil să-i protejeze”.

Acum însă, opoziția susține că Orban este incapabil să apere Ungaria. „Doar NATO poate proteja Ungaria, nu Orban”, a declarat Marki-Zay pentru Politico.

„Orban a vrut întotdeauna să oprească Bruxelles-ul, UE. Acum trebuie să-l oprim cu toții pe Putin pentru a trăi în pace”, a adăugat el.

Ministrul ungar Gergely Gulyas, șeful de cabinet al lui Orban, a ripostat. „Suntem un membru loial al Uniunii Europene și al NATO”, a declarat marți Gulyas pentru Politico, menționând că Budapesta „a condamnat agresiunea rusă” și a susținut sancțiunile.

Diferența de opinie, potrivit ministrului, se reduce la opinia guvernului ungar că sancțiunile ar trebui să-i penalizeze „pe ruși și nu Europa”.

Pentru Gulyas, politica externă a guvernului ar putea fi de ajutor în alegeri. „Cred că decizia guvernului ungar este populară. Dacă va influența alegerile, va fi bine pentru guvern”, a declarat el.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Urmărește-ne pe Google News