Alegerile din Franța, văzute din Germania: „O victorie a lui Le Pen ar putea anunța sfârșitul democrației în Europa”

Nu este însă sigur că Macron va câștiga în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Franța. Sondajele îl creditează cu un avans redus, între două și cinci puncte procentuale. Iar totul va depinde de cât de mare va fi prezența la urne – și de cum vor alege cei 22% dintre alegătorii francezi, cei care au votat în primul tur pentru Jean-Luc Mélenchon, scrie Sophie Pornschlegel, politoloagă franco-germană și cercetătoare la Progressives Zentrum, un think tank independent cu sediul la Berlin.

În curând, avertizează ea, ne-am putea confrunta cu scenariul pe care îl știm deja din 2016 și din SUA: O victorie electorală a unui candidat populist, de extremă dreapta, în una dintre cele mai importante țări partenere ale Germaniei.

Diferența: Marine Le Pen, ca președintă a Franței, ar avea consecințe și mai directe pentru Germania decât un Donald Trump la Casa Albă.

În primul rând, subliniază politoloaga, o extremă dreaptă la Palatul Elysée ar putea anunța sfârșitul democrației în Europa. Franța este a doua economie ca mărime din UE, cu o populație de peste 67 de milioane de locuitori.

Astfel, Germania ar avea două țări vecine (Franța și Polonia) care s-ar îndrepta puternic spre autocrație: statul de drept, libertatea presei și drepturile minorităților nu ar mai exista.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

O criză existențială pentru UE

O Franță de extremă dreapta ar însemna, de asemenea, că Germania și-ar pierde cel mai important partener în politica europeană. Mai exact, spune Pornschlegel, cu un guvern Le Pen în Franța nu ar mai exista sancțiuni UE împotriva Rusiei și, cu siguranță, nici ajutor militar pentru Ucraina.

În cel mai bun caz, toate proiectele de politică europeană ar fi suspendate pentru următorii cinci ani, ceea ce ar fi destul de rău având în vedere criza climatică și situația amenințărilor externe. În cel mai rău caz, UE s-ar confrunta cu o criză existențială.

Pentru a-și argumenta concluziile, Sophie Pornschlegel enumeră doar o parte dintre propunerile din programul electoral al lui Marine Le Pen. Acesta include măsuri împotriva străinilor, un pas înapoi din UE și din NATO și chiar o suspendare a multor proiecte comune cu Germania.

Problema fundamentală a dreptei rămâne

Chiar dacă Macron va fi reales la limită pe 24 aprilie, problema fundamentală a extremelor politice din Franța rămâne, scrie politoloaga.

În Franța, peste 30% dintre alegători votează pentru candidații de extremă dreapta și aproximativ 25% pentru forțele de extremă stânga.

În schimb, partidele tradiționale – Parti Socialiste (PS) și Les Républicains (LR) – au reușit să mobilizeze fiecare mai puțin de cinci procente din electorat și le va fi foarte greu să își revină înainte de următoarele alegeri prezidențiale.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

La viitoarele alegeri prezidențiale din 2027, Macron nu va putea candida din nou din cauza limitării constituționale a mandatului.

Aceste perspective sunt catastrofale pentru viitorul UE. Prin urmare, guvernul german ar trebui să se pregătească cât mai bine posibil pentru acest scenariu de groază, cu scopul de a începe cât mai repede controlul pagubelor, în cazul unei victorii electorale a lui Le Pen, avertizează politoloaga.

Alegerile prezidențiale franceze au drept miză viitorul UE, spune ea.

Urmărește-ne pe Google News