Libertatea vă prezintă câteva dintre cele mai importate lucruri pe care trebuie să le știți cu privire la acest uriaș exercițiu de democrație, un vot multinațional pentru desemnarea singurei instituții aleasă în mod democratic în Uniunea Europeană.
Cine, ce și când votează la alegerile europarlamentare
Maratonul de vot al Europei începe pe 23 mai în Olanda și în Marea Britanie, britanicii fiind obligați să participe la alegeri după ce Parlamentarul de la Londra nu a reușit să ajungă la o înțelegere privind Brexitul.
Vineri, 24 mai, sunt așteptați la urne alegătorii din Irlanda, urmând ca sâmbătă să voteze cei din Republica Cehă, Letonia, Malta și Slovacia.
Restul de 21 de state membre ale UE, inclusiv România, vor vota pe 26 mai.
Alegătorii fiecăruia dintre cele 28 de state membre vor vota cei 751 de parlamentari din Parlamentul European, care își are sediul atât în Bruxelles, cât și în Strasbourg, Franța.
Locurile din Parlamentul European sunt calculate în mod proporțional raportat la numărul de locuitori ai fiecărui stat membru.
Cipru, Luxemburg și Malta au cele mai puține locuri, câte șase, în timp ce la polul opus, cel mai populat membru al UE, Germania, are 96 de locuri.
Rezultatele finale din toate țările vor fi făcute publice pe 26 mai după ce ultima secție de votare de pe continent va fi închisă.
Care este rolul Parlamentului European și de ce este important acesta
Puterile Parlamentului european sporesc de la un mandat la altul și la fel și prerogativele acestuia.
De exemplu europarlamentarii au contribuit la îmbunătățirea siguranței zborurilor în Europa, la reducerea consumului de materiale plastice, la eliminarea taxelor de roaming pentru telefonia mobilă, la creșterea confidențialității datelor, la reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturisme și au impus standarde privind schimbările climatice.
De cele mai multe ori, însă, adevăratul impact al alegerilor europarlamentare este asupra politicii interne a celor 28 de națiuni. Exemplu în acest caz este votul masiv primit de UKIP în Marea Britanie sau de partidul Frontul Național al lui Marine Pe Pen în Franța în 2014.
Scrutinul este și un barometru folosit de partidele interne pentru a lua măsura electoratului și a vedea unde se situează în perspectiva următorului scrutin național. De exemplu, în România, europarlamentarele sunt văzute ca un test dinaintea alegerilor prezidențiale care vor avea loc peste o jumătate de an.
Principalele probleme europene cu care se confruntă UE în pragul alegerilor
Pentru că statutul de „cetățeni europeni” este unul vag, candidații și alegătorii urmăresc în general în timpul campaniei electorale tot probleme naționale. În unele cazuri, însă, acestea vizează întreaga uniune.
Modul în care Europa gestionează problema migrației reprezintă o preocupare deosebită pentru alegătorii din Italia, Ungaria, Polonia, Grecia, dar și alte state.
Preocupările economice îi influențează adesea pe alegători, iar viitorul Marii Britanii în UE pare să fie un factor din nou care îi interesează pe alegători.
Un sondaj realizat în rândul cetățenilor UE, realizat în aprilie, arată că alegătorii erau cel mai preocupați de economie, șomaj, imigrație, mediu și schimbări climatice, terorism și promovarea drepturilor omului, a democrației și a bunăstării sociale.
Ce spun sondajele în pragul alegerilor europarlamentare
Cele mai recente sondaje arată că Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta va rămâne cel mai mare bloc din Parlamentul European, cu un număr estimat de 180 de locuri, scăzând de la 217 de locuri câte a obținut în 2014.
Grupul socialist și democrat (S&P) de centru-stânga, al doilea ca mărime în PE, va pierde la rândul său o parte dintre locurile pe care le deține în prezent, urmând să aibă 149 de europarlamentari față de 186.
Al treilea grup politic ar urma să fie ALDE, cu un număr de 76 de mandate, opt mai multe decât în 2014, în timp ce Verzii ar putea fi pe locul patru cu 57 de locuri, cu cinci mai multe decât în prezent.
Urmează să vedem după alegeri unde se va poziționa partidul centrist al președintelui francez Emmanuel Macron, cel care ar putea schimba ierarhia și care în prezent este în discuții avansate cu liberalii.
În ceea ce privește extrema-dreapta și naționaliștii, grupul Europei Națiunilor și Libertății, care combină partidele precum Liga Italiană, UKIP din Marea Britanie și Adunarea Națională, partidul lui Marine Le Pen din Franța, se estimează că va câștiga 62 de locuri, față de 37 câte are în prezent.
Grupul ”altor partide”, printre care se numără și Partidul Brexit din Marea Britanie, este estimat să obțină 62 de mandate față de 21 câte deține în prezent.
Cum va schimba votul din 2019 fața Europei
Marile blocuri politice din Europa vor deține cel mai probabil controlul asupra Parlamentului European și după alegerile din 23-26 mai, dar în funcție de rezultate, ar putea fi presate să facă o serie de compromiteri incomode sau alianțe dificile pentru a trece legislația europeană în următorii cinci ani.
Partidele populiste și naționaliste au avut o susținere sporită la alegerile naționale din ultimii ani în multe țări ale UE, însă impactul lor paneuropean depinde de posibilitatea lor de a forma un grup politic puternic la Bruxelles.
Ministrul italian de interne, Matteo Salvini, șeful Ligii Italiene, încearcă să formeze un grup populist de partide naționaliste, despre care spune că are drept scop schimbarea fundamentală a politicii UE.
Formarea unui astfel de grup nu este, însă, ușoară – sunt necesari 25 de parlamentari din cel puțin un sfert dintre cele 28 de state membre ale UE (adică 7 state). Demersul este însă important deoarece permite accesul la fondurile UE și permite influențarea deciziilor politice.
Ce se întâmplă după alegeri?
Începând cu data de 27 mai, parlamentarii nou-aleși ai UE vor începe să negocieze pentru formarea unor grupuri parlamentare.
Mandatul actualului Parlament European se va încheia la 1 iulie, iar noul parlament se va reuni în prima sa ședință pe 2 iulie la Strasbourg.
La prima sesiune plenară din 2 iulie, vor alege președintele, 14 vicepreședinți și alți cinci înalți funcționari din cadrul Camerei, precum și numărul și componența comisiilor parlamentare.
Până atunci, însă, liderii UE se întâlnesc pe 28 mai pentru a alege candidații pentru funcțiile de top ale blocului comunitar, cea mai importantă fiind cea de președinte al Comisiei Europene.
În perioada iulie – octombrie, Parlamentul va audia și vota comisarii europeni, urmând ca după octombrie noul mandat să funcționeze pe deplin, scrie The Associated Press.
Fotografie principală: EPA
Citește și: