Cum erau alegerile acum 100 de ani. Ce s-a întâmplat la primul scrutin desfășurat în România Mare

Pe 2 octombrie 1919, la zece luni de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918, regele Ferdinand a semnat decretul de convocare a alegerilor pentru Adunarea deputaților și a Senatului, la care erau chemați să participe, pentru prima oară laolaltă, locuitorii Vechiului Regat al României, locuitorii Basarabiei, ai Bucovinei și ai Transilvaniei. Misiunea lor era aceea de a alege parlamentul Marii Uniri și, prin aceasta, de a pune bazele politice ale noii organizări statale, conform roaep.ro.

Scrutinul, primul bazat pe principiul votului universal, s-a desfășurat în prima decadă a lunii noiembrie 1919: în zilele de 2, 3 și 4 noiembrie, pentru alegerea Adunării deputaților, iar în zilele de 7, 8 și 9 noiembrie pentru alegerea Senatului.

Participare de 75,36%!

Fără Transilvania, regiune pentru care lipsesc datele, la alegerile pentru Adunarea deputaților din 1919 s-au prezentat 1.324.563 din cei 1.916.225 de cetățeni cu drept de vot înscriși în listele electorale, adică 69,12%, în condițiile legiferării votului obligatoriu!

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

În cazul Senatului prezența la vot a fost mai mare, ajungând la 75,36% – au votat 724.876 de cetățeni din cei 961.824 înscriși pe listele electorale.

Totodată, ponderea voturilor valabil exprimate pentru alegerea senatorilor a depășit 80%, fiind cu circa 10 procente mai mare decât în cazul alegerii deputaților, diferența putând fi pusă, în principal, pe seama complexității sporite a procesului votării pentru prima Cameră.

Peste 20 de grupări politice au intrat în competiție

În competiția electorală din noiembrie 1919 au intrat peste 20 grupări politice, dar cu o distribuție regională a candidaturilor neuniformă.

Numărul maxim de competitori electorali a fost înregistrat în Vechiul Regat și Basarabia, unde au candidat partidele politice tradiționale – Partidul Național Liberal și Partidul Conservator Progresist (noua denumire a conservatorilor) – dar și cele nou-constituite, precum Partidul Țărănesc, Partidul Naționalist sau gruparea liberalilor dizidenți, plus diferite alianțe politice locale.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Toate aceste forțe politice au lipsit însă din competițiile electorale din celelalte două provincii românești, fiecare monopolizată de candidații câte unui partid regional: Partidul Național Român, în Transilvania, respectiv Partidul Democrat al Unirii, în Bucovina, acestea, la rândul lor, absente din vechiul teritoriu, scrie roaep.ro.

Cum s-au împărțit voturile

În total, au fost aleși 805 parlamentari, 566 membri în Adunarea deputaților și 239 în Senat, camera superioară fiind completată cu mandatele de drept prevăzute de legislație.

Din cei 566 de deputați, aleși în baza unui scrutin de tip mixt, 337 au provenit din Vechiul Regat și Basarabia, 203 din Transilvania și 26 din Bucovina. Din cei 239 de membri ai Senatului, compus în baza unui scrutin de tip majoritar, 140 au provenit din Vechiul Regat și Basarabia, 87 din Transilvania și 12 din Bucovina.

Partidul Național din Transilvania, cele mai multe mandate

Victoria a revenit Partidului Național din Transilvania, care și-a adjudecat circa 35% din mandatele parlamentare. A fost urmat de gruparea politică țărănistă (Partidul Țărănesc împreună cu Partidul Țărănesc din Basarabia), care a obținut aproape un sfert din locurile parlamentare.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Partidul Național Liberal a completat podiumul, primind circa o pătrime din mandate. Celelalte grupări politice participante la alegeri și-au împărțit restul de locuri din Parlament, însă în proporții modeste.

Priviți ca un grup politic, independenții au reușit să se plaseze practic înaintea tuturor acestor grupări politice minore.

Guvernul, învestit la 1 decembrie, sub conducerea lui Alexandru Vaida-Voevod

Pe 25 noiembrie 1919 s-a constituit majoritatea parlamentară sub forma Blocului Parlamentar, în componența acestuia au intrat Partidul Național, Partidul Țărănesc plus Partidul Țărănesc din Basarabia, Partidul Democrat al Unirii și gruparea independentă condusă de Nicolae Lupu.

Pe 1 decembrie 1919, parlamentarii acestei coaliții și-au dat votul pentru învestirea guvernului condus de Alexandru Vaida-Voevod, vicepreședinte al Partidului Național.

Pe 31 decembrie 1919 parlamentul Marii Uniri a adoptat legile de ratificare a unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat al României.

Alegerile de acum 100 de ani, subiectul unei cărți ce va fi lansată la sfârșitul lunii, la Gaudeamus

Scrutinul de acum un secol e tratat pe larg în cartea “1919. Primele alegeri parlamentare din România Mare”, ce va fi lansată pe 32 noiembrie la Târgul Internațional Gaudeamus, la standul Editurii Monitorului Oficial.

Ediția din acest an a Târgului de carte Gaudeamus va avea loc între 20 și 24 noiembrie, în Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo (program de vizită, 10.00 – 20.00).

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro