ComenteazăUPDATE, ora 14.50: GERB-UDF își menține avansul după numărarea a 99,06% dintre buletinele de vot. Partidul fostului premier bulgar Boiko Borisov a obținut 26,57% din sufragii, potrivit datelor anunțate de Comisia Electorală Centrală luni, la prânz, și citate de agenția BTA.
Pe locul al doilea se află blocul reformist Continuăm schimbarea (PP) şi Bulgaria democrată (DB), cu 24,66% dintre voturi, urmat de formațiuna „Vazrajdane” – 14,22%, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți – 13,39%, BSP pentru Bulgaria – 8,97% și „Există un astfel de popor” – 4,13%.
UPDATE, ora 10.30: Comisia Electorală Centrală a publicat luni dimineața noi rezultate intermediare după numărarea a 86,85% dintre voturi. Coaliția GERB-UDF se află în continuare pe primul loc, cu 26,59% din voturi, relatează agenția BTA.
Urmeză blocul reformist pro-occidental Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată cu 24,54% din voturi, partidul extremă dreapta „Vazrajdane” – 14,48%, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți – 13,05%, BSP pentru Bulgaria cu 9,00%, și formațiunea „Există un astfel de popor” – 4,21%.
UPDATE 3 aprilie, ora 7.15: Conform rezultatelor intermediare publicate luni dimineață de Comisia Electrorală Centrală după numărarea a 62,26% dintre voturile exprimate, șase partide vor forma noul Parlament al Bulgariei, relatează agențiile de presă BTA și Novinite.
Coaliția GERB-UDF se află pe primul loc cu 25,84% din voturi, urmată de blocul reformist Continuăm schimbarea (PP) şi Bulgaria democrată (DB) cu 24,89% din voturi și de formațiunea de extremă dreapta „Vazrajdane” cu 14,90%.
Pe locul patru, conform rezultatelor intermediare, este Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (a minorității turce) cu 12,92%, apoi BSP pentru Bulgaria cu 8,92% și formațiunea „Există un Astfel de Popor” cu 4,38% din voturi.
UPDATE ora 22:00: Blocul reformist Continuăm schimbarea (PP) şi Bulgaria democrată (DB) au obţinut 25,3% din voturile exprimate în alegerile legislative anticipate din Bulgaria, cu doar puţin mai mult decât partidul conservator GERB al fostului premier bulgar Boiko Borisov (24,7%), indică un sondaj realizat la ieşirea la urne de GALLUP International, citat de Reuters.
Există, de asemenea, o luptă serioasă pentru poziția a treia. Partidul de extremă dreapta „Vazrajdane” (Renașterea) are 14,2%, iar partidul Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, care reprezintă minoritatea turcă, și care are tot 14%.
Aceste rezultate strânse indică noi probleme în crearea unei coaliţii stabile de guvernare, instabilitate ce a determinat de altfel şi organizarea scrutinului de duminică, al cincilea de acest fel în doi ani.
UPDATE 16:25: La ora 15, prezența la vot conform Gallup e de 25%, transmite Radio Bulgaria. E o prezență slabă, doar un pic mai sus decât anterioarele alegeri, din 2022, când a fost cea mai mică participare de când Bulgaria a abandonat societatea partidului unic, cel comunist.
***
Lupta principală se dă la Sofia între o coaliție formată din două formațiuni pro-occidentale – Continuăm Schimbarea și Bulgaria Democrată – și partidul fostului premier Boiko Borisov – GERB (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei).
Corupția, temă principală
Borisov a fost ținta unor acuzații de corupție, una dintre principalele teme ale campaniei. Din partea coaliției pro-reforme, i se opune un alt fost premier, Kiril Petkov, liderul formațiunii Continuăm Schimbarea.
Petkov a fost premier în perioada decembrie 2021 – iulie 2022 și a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de GERB. Partid care a câștigat în cadrul unei coaliții ultimele alegeri, din octombrie 2022, dar nu a reușit să formeze o majoritate parlamentară pentru susținerea propriului guvern.
În prezent, Bulgaria este condusă de un guvern interimar, desemnat de președintele Bulgariei, Rumen Radev.
Bătălia pentru locul trei
Bătălia pentru cel de-al treilea loc este la fel de aprinsă, se arată într-o analiză publicată pe blogul London School of Economics.
Pentru ultimul loc pe podium se luptă Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, care reprezintă minoritatea turcă, dar și partidul Renașterea, considerat prorus și antieuropean.
Cele două formațiuni ar putea obține, conform sondajelor citate în articol, în jur de 12-13% din voturi fiecare. Autorii arată că totul depinde de felul în care Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți va reuși să mobilizeze la vot cetățenii de etnie turcă.
În competiție a rămas și Partidului Socialist Bulgar, însă tensiunile interne au jucat în favoarea euroscepticilor de la Renașterea, notează analiștii. Partidul naționalist bulgar s-a pronunțat împotriva ajutorării Ucrainei în conflictul care o opune Rusiei.
Poziția față de Rusia
În acest context, tema poziției față de Rusia și de Ucraina a fost intens dezbătută în campania electorală.
Creșterea partidului Renașterea se înscrie într-un fenomen mai larg de întărire a formațiunilor plasate către extrema dreaptă a eșicherului politic, înregistrat la nivelul mai multor state europene. Unele cu o îndelungată tradiție democratică, dar și în România, unde AUR amenință deja primele poziții din sondaje.
“Perioada care a trecut de la ultimele alegeri a produs totuși câteva evoluții interesante. GERB, care a fost complet izolat în cadrul sistemului de partide de la alegerile din aprilie 2021, pare să fi străpuns acest cordon sanitar prin crearea unei cooperări tacite cu alte partide”, se mai arată în analiză.
Astfel, conform autorilor, GERB a sprijinit eforturile de înarmare a Ucrainei și s-a aliat, în această privință, chiar cu principalii săi adversari, Continuăm Schimbarea și Bulgaria Democrată.
Ultimele două partide se distanțează însă de partidul lui Borisov, acuzat de corupție, sprijinind reforma judiciară, lupta anticorupție și digitalizarea. Cele două formațiuni au alcătuit o alianță, iar sondajele, conform articolului LSE, le plasează undeva la 25%. Tot în jur de 25% se estimează că ar obține și GERB.
Modelul Coaliției de la București – „toxic”
Autorii analizei amintesc și de România și susțin că șansele de formare a unei coaliții de guvernare care să reunească toți adversarii politici, pe modelul Bucureștiului, sunt foarte limitate. Și nici nu ar fi indicată.
“O coaliție (…) care să reproducă actuala coaliție guvernamentală din România pare toxică, din punct de vedere electoral, pentru toate părțile implicate”, susțin aceștia.
“Principalul motiv al impasului în care se află țara rămâne dezacordul profund în rândul elitei politice și economice naționale cu privire la direcția pe care ar trebui să o ia Bulgaria pe termen mediu. Există un consens asupra faptului că Bulgaria ar trebui să continue să facă parte din UE și NATO, dar există un dezacord cu privire la măsura în care Bulgaria ar trebui să sprijine Ucraina în războiul cu Rusia.”, conchid autorii articolului publicat pe blogul LSE.
- Potrivit site-ului bulgar trud.bg, rezultatele exit-poll-ului de la ora 12.00 plasează GERB la 28,5%, Continuăm Schimbarea – 25,5%, Partidul Socialist Bulgar – 13,4%, în vreme ce Renașterea are 12,1% din voturi.
Foto: Hepta