Pe 24 noiembrie, surprinzător, Călin Georgescu, un extremist de dreapta și conspiraționist cu tendințe de denaturare a istoriei care nu apărea în niciun sondaj, a câștigat turul I al alegerilor prezidențiale. Pe locul al doilea s-a clasat Elena Lasconi (USR), iar premierul și președintele PSD, Marcel Ciolacu, a ieșit abia pe locul 3, o situație fără precedent în istoria post-decembristă a social-democraților, a sintetizat FAZ.

„Dacă ar fi să dăm crezare Curții Constituționale a României și Consiliului Suprem de Apărare a Țării condus de Iohannis și PSD, situația este clară: outsiderul Georgescu a câștigat doar datorită unei campanii masiv orchestrate din Rusia pe platforma TikTok. În România, însă, există și opinia că PSD și-ar fi dorit încă de la început să propulseze în turul al doilea, alături de propriul candidat, un prezidențiabil de extremă dreapta”, continuă influenta publicație germană.

FAZ a explicat logica social-democraților din spatele acestui plan: candidatul PSD ar fi urmat să obțină o victorie sigură în turul doi împotriva unui extremist de dreapta considerat inacceptabil pentru majoritatea populației. „Totuși, acest calcul nu a funcționat, deoarece principalul partid de guvernământ a subestimat furia populației față de forțele politice tradiționale. Strategii PSD, în aroganța lor, pur și simplu nu și-au putut imagina că propriul lor candidat ar putea fi respins de electorat”, notează Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Ziarul german mai scrie că în România s-a conturat o suspiciune puternică în ultimele săptămâni: „Clasa conducătoare a invocat sperietoarea rusească doar pentru a distrage atenția de la propriile eșecuri și de la eșuarea tacticilor lor de putere și pentru a avea un pretext să anuleze alegerile al căror rezultat nu a fost pe placul celor aflați la putere”

FAZ se întreabă de ce, la alegerile prezidențiale, Rusia putea influența votul românilor, iar la alegerile parlamentare de peste o săptămână, unde PSD a ieșit pe locul 1, nu au fost astfel de manipulări. „Ar fi posibil ca Kremlinul să-și fi mobilizat boții și trolii doar pentru alegerile prezidențiale, dar nu și pentru cele parlamentare”, s-a întrebat ziarul din Germania, în contextul în care și Politico a remarcat că, dacă nu va fi interzis, Călin Georgescu poate câștiga alegerile prezidențiale din România din acest an.

În plus, și rolul jucat de Autoritatea Electorală Permanentă și de șeful acesteia, Toni Greblă, este ciudat, consideră ziarul german, care a notat că Greblă, fost judecător al CCR, a fost propus la AEP de PSD.

Libertatea a scris în premieră în decembrie 2024 că Toni Greblă va fi demis de la șefia AEP de noul Parlament.

CCR a anulat primul tur al prezidențialelor 2024, câștigat surprinzător de Călin Georgescu

Călin Georgescu (independent – 2,12 milioane de voturi) și Elena Lasconi (USR – 1,77 de milioane de voturi) au ieșit pe primele două locuri la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Marcel Ciolacu, premier și președinte PSD, fusese dat câștigător de toate sondajele de opinie, dar după numărătoarea oficială a voturilor a căzut de pe locul 1 pe locul 3. În turul 2, programat pentru 8 decembrie, urmau să se înfrunte Călin Georgescu și Elena Lasconi.

Curtea Constituțională a anulat însă pe 6 decembrie primul tur al prezidențialelor, în urma documentelor prezentate de serviciile secrete în ședința CSAT și desecretizate apoi de Klaus Iohannis. Aceste documente arătau cum a fost sprijinit Călin Georgescu în campania electorală, prin finanțări dubioase și promovări suspecte pe TikTok pentru creșterea rapidă a popularității. Totodată, documentele SRI și SIE au arătat și ingerința Rusiei în procesul electoral.

Călin Georgescu a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia CCR. Deocamdată nu se știe dacă Georgescu va candida și în acest an.

 
 

Urmărește-ne pe Google News