2 comentariiÎntr-un interviu acordat agenției de presă Tanjug, la Paris, Vucici a comparat Croația din zilele noastre cu cu Statul Independent al Croației condus de organizația fascistă Ustașa. Potrivit președintelui sârb, Croația a căzut în „propria capcană” prin interdicțiile aplicate împotriva a trei politicieni muntenegreni și a arătat că „nu este diferită de Statul Independent al Croației” care a existat între 10 aprilie 1941 și 8 mai 1945, când a fost reintegrat în Iugoslavia.
Vucici s-a referit la o decizie din cursul acestei săptămâni prin care Ministerul croat de Externe i-a declarat persoane indezirabile pe președintele Parlamentului muntenegrean Andrija Mandici, viceprim-ministrul Aleksa Becici și deputatul Milan Knejevici.
Decizia a fost luată după ce Parlamentul muntenegrean a adoptat, la propunerea lui Mandici și cu sprijinul forțelor politice prosârbe, o rezoluție privind genocidul comis în lagărul de concentrare Jasenovac, înființat de Ustașa în august 1941, explică Evropeiskaia Pravda.
Mandici, membru al partidului radical de dreapta Noua Democrație Sârbă, este considerat unul dintre cei mai prosârbi și proruși politicieni din Muntenegru. El și Knejevici fac parte printre persoanele implicate în tentativa de lovitură de stat petrecută în octombrie 2016 în Muntenegru. Găsiți vinovați în acest complot, cei doi politicieni au fost achitați recent de Înalta Curte din Muntenegru.
Președintele Aleksandar Vucici întreține relații tensionate cu Croația de la învestirea în primul său mandat de președinte, în primăvara anului 2017. În iulie 2022, în timp ce se afla într-o vizită în Bosnia și Herțegovina, Vucici a încercat să se ducă la lagărul din Jasenovac fără a anunța partea croată, dar a fost împiedicat în cele din urmă.
Premierul de atunci Ana Brnabici a denunțat o atitudine anti-europeană din partea Croației, în timp ce Ministerul de Interne de la Belgrad a anunțat că nu va permite intrarea funcționarilor croați în Serbia fără obținerea unei autorizații și că va monitoriza deplasările acestora în teritoriul sârb.
Un scandal diplomatic a izbucnit în februarie anul acesta între Belgrad și Zagreb după ce ministrul croat de externe Gordan Grlici-Radman a declarat la un post de televiziune ca Vucici trebuie să se decidă de partea cui se află, a Rusiei sau a Uniunii Europene.
„Este imposibil și inconfortabil să stai pe două scaune în același timp. El nu ar trebui să aibă o mare dilemă”, a spus șeful diplomației croate, precizând că președintele sârb poate rămâne aliatul Kremlinului, dar nu va fi permisă influența „malignă” a Rusiei care ar putea submina Balcanii de Vest.
Aleksandar Vucici l-a acuzat pe ministrul croat că „intervine brutal în afacerile interne ale Serbiei” și că „insultă și amenință poporul sârb”.
Ministerul croat de Externe a respins imediat acuzația de amestec în afacerile interne ale Serbiei.
Cele două țări au relații diplomatice tensionate de la războiul pe care l-au purtat între 31 martie 1991 și 12 noiembrie 1995 și s-a încheiat cu victoria Croației.