După semnarea unor contracte privind achiziționarea de avioane franceze de vânătoare Rafale, președintele Vucici a negat că întreține legături strânse cu omologul său rus Vladimir Putin și a respins acuzația potrivit căreia țara sa ar fi „un cal troian” al Kremlinului.
Într-o intervenție la conferința de securitate GLOBESEC desfășurată la Praga, capitala Cehiei, Vucici a declarat că nu s-a întâlnit și nici nu a vorbit cu Putin de la lansarea invaziei ruse din Ucraina, la 24 februarie 2022.
„Da, avem în mod tradițional legături foarte bune (cu Rusia – n.r.). Nu ascundem acest lucru și nu mi-e rușine (…). Așa a fost întotdeauna între sârbi și ruși și suntem singura țară din Europa care nu a impus sancțiuni împotriva Rusiei. Și, după cum constatați, nu mă tem să spun asta deschis”, a afirmat el.
„Nimeni din Europa nu este de acord cu mine pe acest subiect, dar toată lumea din Europa îmi înțelege poziția”, a susținut apoi președintele sârb.
Cu toate că Vucici a recunoscut că Serbia a refuzat până acum să se alinieze restului Europei în impunerea de sancțiuni Rusiei, președintele sârb a reamintit că autoritățile de la Belgrad au condamnat în mod repetat invazia Ucrainei la forumurile internaționale, precum Adunarea Generală a ONU.
Serbia vrea să adere la UE cu „propriile interese”
În ceea ce privește negocierile de aderare la Uniunea Europeană (UE), Vucici a subliniat că a purtat o conversație „grozavă” cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. El a recunoscut că este puțin probabil ca Serbia să adere la UE până în 2028, data la care alte țări din Balcanii de Vest speră să devină membre UE.
„Nu cred că vom face parte din Uniunea Europeană până în 2028, deoarece există multe probleme. În primul rând, aici avem interese ale Uniunii Europene, care sunt diferite din când în când de ale noastre. Și cred că dacă unii dintre noi ar putea deveni membri UE, acest lucru nu se poate întâmpla înainte de 2030. Dar aceasta este doar evaluarea mea”, a spus Vucici.
Serbia, care a obținut în 2012 statutul de țară candidată la UE, a făcut puține progrese în domeniul statului de drept și al reformelor democratice, care sunt principalele condiții prealabile pentru aderarea la blocul comunitar.
Opoziția sârbă acuză administrația Vucici de regres democratic, creșterea autoritarismului, a corupției și a legăturilor cu crima organizată. Cel mai recent raport al Freedom House alocă Serbia 18 puncte din 40 posibile în ceea ce privește drepturile politice, plasând-o astfel în categoria regimurilor hibride, parțial libere, cu alunecare spre autoritarism.