Dintre aliații lui Putin, doar unul și-a exprimat sprijinul pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei: „Dacă suntem divizați, vom fi zdrobiți și sfâșiați”

Într-o sală aurită de la Kremlin, Putin a găzduit un summit al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care se dorește a fi o alianță militară în contrapondere cu NATO. Formată din șase state care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică – Rusia, Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan și Belarus -, OTSC a marcat aniversarea a 30 de ani de la înființarea sa. Dar ceea ce trebuia să fie o reuniune festivă s-a transformat rapid într-o demonstrație a izolării președintelui Vladimir Putin, chiar și în rândul vecinilor Rusiei.

Primul care a luat cuvântul în cadrul părții televizate a summitului a fost președintele Aleksandr Lukașenko din Belarus – țară care a sprijinit războiul declanșat de Putin în Ucraina, dar nu a trimis trupe. Liderul belarus i-a criticat pe ceilalți membri ai alianței pentru susținerea insuficientă a Rusiei și a Belarusului în fața sancțiunilor occidentale.

Lukașenko a remarcat modul în care OTSC a trimis trupe în Kazahstan în ianuarie pentru a sprijini guvernul țării în fața protestelor, dar a precizat că organizația a lăsat Rusia în mare parte pe cont propriu, în timpul războiului din Ucraina.

„Suntem la fel de legați acum prin legături de solidaritate și sprijin?”, a întrebat dictatorul din Belarus, după ce a menționat sprijinul acordat de alianță guvernului kazah. „Poate că mă înșel, dar, după cum au arătat evenimentele recente, se pare că răspunsul este nu”, a adăugat Lukașenko.

Recomandări

Primele declarații ale lui Alfred Bulai despre acuzațiile de agresiune sexuală: „Și-a dat tricoul jos. Reacția mea a fost una de uimire, probabil din acest motiv am râs”

Kazahstanul a anunțat că nu va ajuta Rusia să eludeze sancțiunile internaționale. Pe 2 martie, în cadrul unui vot al Națiunilor Unite de condamnare a invaziei Ucrainei, Belarusul a fost singura țară post-sovietică care a luat partea Rusiei.

Acesta a precizat că „sancţiunile infernale” împotriva ţării sale şi Rusiei ar fi putut fi evitate dacă organizația ar fi adoptat o poziţie unitară.

„Fără un front unit, Occidentul colectiv va crea presiune asupra spaţiului post-sovietic”, a mai spus Lukaşenko, adresându-se preşedintelui rus Vladimir Putin şi liderilor Armeniei, Kazahstanului, Kîrgîzstanului şi Tadjikistanului.

Invazia rusă din Ucraina pus aceste țări într-o situație dificilă. Toate acestea au legături economice și militare strânse cu Rusia, dar invadarea de către Putin a unui stat vecin suveran creează un precedent îngrijorător pentru țările care caută să își diversifice politica externă, dincolo de poziția Moscovei.

Recomandări

Gafă a președintelui Iohannis la decorarea medaliaţilor de la JO Paris. A spus „comemorarea”, în loc de „ceremonia” | VIDEO

Vladimir Putin, vorbind în cadrul summitului, a încercat din nou să își justifice invazia prin afirmația potrivit căreia „neonazismul a fost de mult timp răspândit în Ucraina”. Dar el a adoptat un ton mai cumpătat atunci când a discutat despre posibila aderare a Suediei și Finlandei la NATO – cea mai recentă dovadă că liderul de la Kremlin pare să încerce să limiteze, pentru moment, o escaladare a conflictului său cu Occidentul.

„Aș dori să vă informez, dragi colegi, că Rusia nu are nicio problemă cu aceste state”, a declarat Putin, adăugând că extinderea NATO, prin includerea Suediei și Finlandei, nu reprezintă „nicio amenințare directă pentru noi”.

„Dar extinderea infrastructurii militare în acest teritoriu va determina cu siguranță răspunsul nostru”, le-a spus Putin. „Care va fi acesta (răspunsul, n.r.) – vom vedea ce amenințări sunt create pentru noi”, a continuat Putin. „Se creează probleme fără niciun motiv. Vom reacționa în consecință”, a precizat liderul de la Kremlin.

Foto: EPA

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News