Aproximativ 482.000 de români, dintre cele 9 milioane de persoane din populația activă a României sunt alergice la polenul de ambrozie, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm, potrivit datelor Ministerului Sănătății.
Specialiștii estimează că populația expusă la polenul de ambrozie atinge 6 milioane, majoritatea din vestul țării, celelalte regiuni fiind mai puțin afectate.
Sunt afectați chiar și bebelușii
Alarmant este numărul din ce în ce mai mare de oameni care ajung la urgențe cu crize severe de astm.
Specialiștii atenționează și că a scăzut mult media de vârstă a celor afectați, incluzând chiar și copii sub un an.
Un vaccin ar putea fi soluția la această problemă, susține medicul Carmen Bunu Panaitescu.
Un vaccin și o aplicație pe mobil ar putea veni în sprijinul alergicilor
Profesorul universitar doctor Carmen Bunu Panaitescu, din Timișoara, este unul dintre pionierii luptei împotriva alergiei la ambrozie la nivel mondial. Ea a început cercetarea acum 10 ani, iar în prezent conduce o echipă de cercetare care lucrează la dezvoltarea unui vaccin împotriva alergiei la ambrozie.
Echipa de cercetători condusă de Carmen Bunu Panaitescu este singura din lume care a reușit să reproducă toate fragmentele din ambrozie purificate cu ajutorul ingineriei genetice. Mai departe, echipa de cercetători și-a propus să analizeze care fragment dintre acestea produce reacția alergică, astfel încât să poată iniția dezvoltarea vaccinului.
Dar, înainte de vaccin, echipa coordonată de Carmen Bunu Panaitescu vrea să dezvolte un sistem prin care să monitorizeze computerizat polenul din aer și terenurile pe care ambrozia se dezvoltă.
Apoi, printr-o aplicație pe mobil, oamenii ar putea fi informați despre zonele cu concentrație mare de ambrozie și despre sensibilitatea la polenul acestei plante, simptome și tratament.
– Cât de mare este în prezent problema alergiei la polenul de ambrozie în România?
– În afară de mine, nu cred că mai adună cineva pacienții. Din datele mele de 10 ani, rezultă că 60% din persoanele care dezvoltă alergii sunt sensibilizate la ambrozie. Și aici vorbim de zona mea, zona de Vest a României. Alergia a început să apară și în regiunea Moldovei, unde nu era până acum!
Ministerul Sănătății ar trebui să lanseze un program prin care să monitorizeze problema prin Direcțiile de Sănătate Publică, care la rândul lor să ceară situația de la medici. Așa ar fi normal. Dar nu interesează pe nimeni, deși eu am ridicat această problemă în calitate de vicepreședinte al Comisiei Naționale de Alergologie.
– În ce punct ați ajuns cu dezvoltarea vaccinului?
– De trei ani avem un proiect de cercetare mai mare, însă noi, după cum spuneam, studiem această problemă de 10 ani. Pe partea noastră de cercetare, cred că ne-am făcut bine datoria.
Ne-am propus să descoperim care sunt fragmentele alergenice cele mai agresive și eventual să putem explica și de ce sunt așa de agresive. Scopul proiectului pentru care avem finanțare în prezent este de a putea face un test-diagnostic mult mai precis. Este principalul pas în dezvoltarea unui tratament împotriva acestei alergii. În momentul de față avem cele 12 fragmente din ambrozie purificate și avem și capacitatea de a le sintetiza și de a le modifica pentru o viitoare terapie.
Vrem să depunem un alt proiect, în urma căruia să vedem care fragment dintre acestea produce reacția alergică, astfel încât să putem iniția dezvoltarea vaccinului. Practic, principalul pas l-am făcut.
– Peste tot în lume cercetarea costă foarte mult. Aveți fonduri suficiente?
– Există o finanțare românească deschisă, prin granturi ale Ministerul Cercetării. Este o competiție și sper că vom avea succes, pentru că altfel nu știm ce vom face. Finanțarea nostră de acum este pentru încă un an.
Suntem singurii din lume care au reușit să reproducă toate fragmentele cu ajutorul ingineriei genetice.
Un vaccin este singurul care poate rezolva problema, având în vedere numărul imens de oameni sensibilizați la această plantă.
– Putem spune că sunteți la jumătatea drumului în a produce un vaccin?
– Cred că suntem abia la un sfert din drum. Dincolo de producerea unui vaccin sunt testele pe animale, dovedirea eficienței acestuia și a faptului că este sigur. Apoi se fac testele clinice pe oameni, care sunt foarte scumpe. E vorba de zece milioane de euro.
Cercetarea o facem în colaborare cu Universitatea de Medicină din Viena. Acolo au dezvoltat deja un tip de vaccin împotriva polenului de iarbă. De aici știm și sumele care ne sunt necesare.
– În prezent, amenzile sunt singura armă a autorităților în lupta cu ambrozia.
– În zona mea, cu ajutorul colegilor de la Facultatea de Agronomie, vrem să dezvoltăm și un sistem prin care să monitorizăm polenul din aer și terenurile, în sistem computerizat. Asta ar însemna și posibilitatea de a informa oamenii printr-o aplicație pe mobil, prin care să oferim acces și la informații medicale.
Până la dezvoltarea unui vaccin este nevoie și de acest proiect prin care populația să fie informată că a crescut nivelul de polen din aer, ca sa facem prevenție, să putem trata oamenii din timp.
În cazul acestui proiect, ar fi vorba de aproximativ 550.000 de euro. Dacă facem acest proiect-pilot de monitorizare, avertizare și control aici la Timișoara, îl putem replica la nivelul întregii țări.
– Față de anul trecut, a crescut numărul cazurilor?
– Anul acesta, au fost oameni care au ajuns la urgențe cu crize severe de astm. A fost mai grav față de alți ani.
Pe mine cel mai mult mă doare când văd finalul acestei probleme. La mine vin oamenii foarte bolnavi. Mai mult, și media de vârstă a celor afectați scade. Vorbim de copii sub un an și de femei gravide sau care alăptează. E un lucru de neacceptat, într-un fel, iar singura soluție la această problemă este vaccinul.
Cum se manifestă alergia la ambrozie
Cele mai frecvente manifestări ale alergiei la ambrozie sunt rinoconjunctivita și astmul, dar pot apărea și simptome cutanate, inclusiv urticarie și angioedem, putându-se ajunge la manifestări similare celor din șocul anafilactic.
Simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt: strănut, prurit nazal, obstrucție nazală, secreții nazale apoase, prurit ocular, congestie oculară, lăcrimare, iar ale astmului, episoade de tuse, dificultate în respirație sau wheezing (șuierătura respiratorie acută).
Șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc, neașteptat, și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil. Șocul anafilactic reprezintă o urgență medicală.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro