Aleşii vor mai mulţi psihologi în şcoli. Statistică: 150.000 de copii din România suferă de depresie

Potrivit iniţiatorilor proiectului de lege, la momentul de faţă, învăţământul românesc se confruntă cu o lipsă acută de psihologi şcolari, în contextul în care „rolul acestora este deosebit de important, în ceea ce priveşte consilierea şi orientarea profesională a elevilor, precum şi dezvoltarea, în funcţie de nevoile individuale, a comportamentelor psiho-emoţionale şi atitudinilor de relaţionare ale elevilor”.

În prezent, legislaţia din România prevede că unui psiholog şcolar îi este alocat un număr de 800 de elevi, însă, în practică, spun aleşii, „există situaţii în care există un post de psiholog şcolar la 1500 de elevi”.

„Nu putem vorbi despre eficienţă şi relevanţa activităţii de consiliere şi orientare, în astfel de condiţii, fapt care ne determină să reglementăm la nivel primar obligaţia Ministerului Educaţiei Naţional şi a Inspectoratelor Şcolare de a asigura un psiholog şcolar la un număr de 600 de elevi, respectiv 300 de preşcolari”, se precizează în proiect.

Care este situaţia actuală în şcoli

Parlamentarii afirmă că, în învăţământul românesc, în special cel preşcolar, primar şi gimnazial, se observă, constant, nevoia asistenţei psihopedagogice, iar actualul cadrul legal impune un număr mult prea mic de consilieri şcolari, faţă de nevoile reale ale sistemului.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

„Un consilier şcolar nu poate asigura asistenţa pedagogică pentru 800 de elevi sau 400 de preşcolari. Presupunând că un elev ar avea acces o singură dată, pe semestru, la o consultaţie individuală şi considerând că un semestru are 18 săptămâni, ar rezulta faptul că, săptămânal, cel puţin 44 de elevi ar trebui să fie asistaţi sau consiliaţi din punct de vedere psihopedagogic, situaţia imposibil de gesionat ţinând cont de limitele programului de lucru ale unui consilier educativ, precum şi de timpul aclot unei şedinţe individuale”, spun parlamentarii, în expunerea de motive.

Care sunt efectele lipsei orelor de consiliere psihopedagogică: Sănătatea psihică a copiilor a fost neglijată de autorităţi

Parlamentarii mai arată în expunerea de motive la proiectrul de lege că lipsa orelor de consiliere psihopedagogică pune în pericol şi sănătatea preşcolarilor şi a elevilor, prin nedepistarea la timp a unor tulburări psihice, care pot genera ulterior stări de anxietate sau chiar depresie.

„Conform studiilor realizate de ONG-ul Salvaţi Copiii, paroximativ 150.000 de copii din România suferă de depresie. Mai mult decât atât, conform Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie şi Alianţei Române de Prevenţie a Suicidului, în România, frecvenţa cazurilor de suicid, la tinerii de 15-19 ani, este cu circa 50% peste media europeană şi cu 21% mai mare la adulţii români, în vârstă de 50-54 de ani, ceea ce indică cu certitudine faptul că sănătatea psihică a copiilor a fost neglijată mult timp de autorităţile române.

Care este impactul bugetar al proiectului

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale, „în condiţiile în care s-ar legifera ca un post de profesor în centre şi cabinete de asistenţă psihopdagogică să fie normat la un număr de 400-600 de elevi, respectiv 200-400 de preşcolari, numărul de posturi ar varia între 8.156 şi 5.027”.

Astfel, majorarea numărului de posturi ar determina o creştere a numărului de norme cu maximum 5.501 sau minimum 2.372, iar impactul bugetar este cuprins între 538 de milioane şi 332 de milioane de lei, potrivit oficialilor din Minister.

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Camera Deputaţilor, forul decizional fiind Senatul.

Proiectul este semnat de deputatul PNL Gabriel Andronache, deputaţii USR Dan Barna, Lavinia Cosma, Silviu Dehelean, Cristina Ionela Iurişniţi, Cristina Prună, Dan Rădulescu, Cornel Zainea, deputaţii PMP Constantin Codreanu, Petru Movilă, Ionuţ Simionca, Alexandru Teacă, Robert Turcescu şi senatorul USR George Nicolae Marussi.

Urmărește-ne pe Google News