Ziaristul, criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu a murit la 76 de ani. Patriarhul Daniel: „Exemplu strălucit de bunătate și erudiţie”

„O veste care îndoliază cultura română: a murit marele critic şi istoric literar Alex Ştefănescu. Dumnezeu să-l odihnească”, a scris Daniel Cristea-Enache.

La rândul său, directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Virgil-Ştefan Niţulescu, a deplâns dispariţia unui „om cultivat şi sensibil”, care „avea foarte mult umor”, ce „îl putea face fermecător”.

„La un moment dat, s-a supărat pe mine, pentru că ne despărţeau opiniile politice. Am încercat să îi amintesc o lecţie pe care o învăţasem de la el: ultima lui întâlnire cu Marin Sorescu, în care poetul l-a întrebat ce rost a avut să nu îşi mai vorbească atâţia ani, pentru că aveau opinii politice diferite […]. Dar punea, după mine, prea multă patimă, în tot ce făcea. Altfel, după cum a spus chiar el, cea mai mare avere a vieţii lui au fost cărţile. Dumnezeu să îl odihnească!”, a transmis Niţulescu.

Și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis un mesaj, afirmând că Alex Ștefănescu a fost „un exemplu strălucit de bunătate, erudiţie şi fidelitate faţă de credinţă şi cultură”.

„În ultimii ani, ca semn de apreciere şi recunoştinţă, am oferit regretatului om de cultură Alex Ştefănescu mai multe ordine sau distincţii ale Patriarhiei Române: Diploma omagială Sfântul Ioan Gură de Aur, în anul 2015, Diploma şi medalia Sfinţirii Catedralei Naţionale şi Diploma omagială a anului 2018, iar în anul 2019 i-am acordat Diploma omagială a anului 2019 şi Ordinul Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul. Ca o încununare a întregii sale opere dedicate promovării credinţei şi culturii creştine, în anul 2020, i-am conferit Ordinul Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române”, a mai afirmat Patriarhul Daniel.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Cine a fost Alex Ștefănescu

Alex Ştefănescu, critic literar şi prozator, s-a născut pe 6 noiembrie 1947, la Lugoj. A absolvit liceul la Suceava, în 1965, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Limba şi Literatura Română din cadrul Universităţii din Bucureşti (1965-1970), indică „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007)

O scurtă perioadă a fost profesor, după care a intrat în presă, fiind redactor la publicaţiile „Tomis” (1971-1974), „Scânteia tineretului” (1975-1982), „Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului” (1982-1983), „România liberă” (1984-1986), „Magazin” (1987-1989). Din 1990 este redactor la „România literară”, fiind şi redactor-şef al acestei reviste între 1995-2010. A fost, de asemenea, director la revista „Zig-zag” (1991-1994) şi redactor-şef la „Flacăra” (1996).

A debutat în 1965, cu poezie, în ziarul „Zori noi” din Suceava, iar în critică în 1970, cu un articol despre Dimitrie Stelaru, apărut în „Luceafărul”, potrivit sursei citate. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1977.

A publicat numeroase volume de critică literară, teorie literară, antologii de literatură, proză, teatru, publicistică, printre care „Preludiu” (1977), „Jurnal de critic” (1980), „Între da şi nu” (1982), „Dialog în bibliotecă” (1984), „Introducere în opera lui Nichita Stănescu” (1986), „Gheaţa din calorifere şi gheaţa din whisky. Jurnal politic 1990-1995” (1996, Premiul Uniunii Scriitorilor), „Ceva care seamănă cu literatura” (2003, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), „Cum se fabrică o emoţie” (2010), „Texte care n-au folosit la nimic” (2014).

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

De asemenea, a alcătuit o antologie a referinţelor critice la opera lui Tudor Arghezi (1981) şi altele din textele unor poeţi contemporani (1988) sau din scrierile lui Nichita Stănescu (1999). A tradus cartea „Dumnezeu există, eu L-am întâlnit”, de Andre Frossard (1993).

În 2005 i-a apărut cartea „Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000” (Editura Maşina de scris, Bucureşti), pentru care în 2006 i-a fost decernat în premiu special al Uniunii Scriitorilor, iar în 2007 – Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române.

Alex Ştefănescu este autorul a mii de articole de critică literară, dar a scris și dramaturgie, şi scenarii pentru televiziune.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro