„Beneficiază de toate serviciile medicale, ca şi cetăţenii români. Există o anumită diferenţiere. Fiindcă 90 de zile pot să stea pe teritoriul României ca turişti, beneficiază de toată gama de servicii medicale. Dacă între timp sau la sfârşitul acestui interval solicită statutul de refugiat, atunci intră în vigoare prevederile legate de refugiaţi. În principiu, ei beneficiază de toate categoriile de servicii medicale de care au nevoie. Nu se pune problema restricţiei la servicii medicale”, a declarat Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă ținută la sediul ministerului pe care îl conduce.

Demnitarul a mai explicat că mai multe echipe medicale se află atât la frontiera cu Ucraina, cât şi la nivelul locaţiilor unde sunt îndrumaţi refugiaţii, unde este un număr mare de persoane.

„Acolo se face evaluarea medicală a acestor persoane. Cei care doresc pot beneficia şi de serviciile de sănătate publică, de testare şi de vaccinare. Nu se face testarea în frontieră, au existat speculaţii că Direcţia de Sănătate Publică îngreunează traficul în frontieră, pentru testarea obligatorie. Este neadevărată această informaţie, dar mi se pare firesc să avem responsabilitate ca o persoană care, de exemplu, este simptomatică, să poată fi testată şi îndrumată, izolată şi tratată în mod corect”, a mai declarat ministrul sănătății.

Potrivit acestuia, refugiaţii din Ucraina care au diferite patologii speciale vor beneficia de tratament în țara noastră.

„Mă refer aici la servicii de oncologie, servicii de dializă sau tratament pentru persoanele infectate HIV-SIDA. (…) Pentru cei care vin fără să solicite statutul de refugiat, ei beneficiază de asistenţă medicală pe baza unui acord reciproc care este în vigoare de foarte mult timp, din 1961, şi Ucraina, ca stat care urmează fostei Uniuni Sovietice, cetăţenii ei beneficiază de aceste servicii pe bază de reciprocitate. Şi cetăţenii români, în condiţii normale, beneficiază de aceleaşi lucru în Ucraina”, a explicat Alexandru Rafila.

Programul centrelor de donare de sânge, prelungit

Oficialul guvernamental a precizat că programul celor 42 de centre de transfuzii unde poate fi donat sânge pentru Ucraina a fost prelungit, în fiecare zi până la ora 17.30, iar autoritățile iau în calcul să se lucreze şi sâmbăta. În toate aceste a fost suplimentat materialul sanitar specific necesar – reactivi, pungi de recoltare de sânge.

„Există foarte multe entităţi publice şi private care doresc să ajute la prelevarea de sânge. Stabilim un procedeu foarte simplu de realizare de protocoale, astfel încât fiecare entitate care doreşte să ajute să-şi poată direcţiona angajaţii sau colaboratorii la centrele de recoltare cele mai apropiate. Institutul Naţional de Hematologie centralizează aceste parteneriate şi fiecare centru judeţean, în funcţie de locaţia operatorului respectiv, va ajuta la prelevarea de sânge”, a mai declarat ministrul.

Potrivit acestuia, autorităţile ucrainene au nevoie de hemoderivate care sunt mai greu de găsit. „De exemplu, RH negativ, lucruri de genul acesta, care, sigur, în momentul în care se va face o donare consistentă va exista disponibilitate. O să ne gândim să le putem oferi atât plasmă congelată, care deja există, cât şi masă eritrocitară, care poate fi folosită într-un interval de 45 de zile după data preparării şi, bineînţeles, după testare şi prelucrare iniţială”, a afirmat Rafila.

Peste 3.000 de paturi în spitale românești, pentru răniții din Ucraina

Autoritățile au identificat 3.152 de paturi de spital, pe diferite tipuri de specialităţi, unde cetăţenii ucraineni răniţi vor putea primi îngrijiri medicale în țara noastră.

„Am identificat un total de 3.152 de paturi, defalcate pe tipuri de specialităţi: neurochirurgie – 224, ORL – 254, chirurgie oromaxilofacială – 80 şi aşa mai departe pentru fiecare specialitate, care ar putea să constituie o mână de ajutor pentru persoanele care pot să fie rănite în Ucraina, indiferent de statutul lor, fie că sunt persoane civile, fie militare. Sigur, spitalele militare sunt pregătite, au altă organizare, dar sistemul public de sănătate din România este la dispoziţia răniţilor din Ucraina”, a explicat Rafila.

Ministrul a adăugat că cele mai multe paturi au fost alocate în judeţele de graniţă cu Ucraina: Satu Mare – 276, Maramureş – 141, Suceava – 101, Iaşi – 120, Vaslui – 256, dar şi în marile centre universitare. În Capitală, pot fi puse la dispoziţie 570 de paturi.

Ministrul de interne, Lucian Bode, a anunţat în urmă cu o zi că, de la debutul războiului din Ucraina, au intrat în România 74.701 cetăţeni ucraineni, dintre care doar 718 au solicitat azil. Din cei peste 74.000 de ucraineni, 40.340 au ieşit din ţară.

Marți s-a intrat în a șasea zi a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, după ce președintele Vladimir Putin a ordonat, pe 24 februarie, lansarea ofensivei împotriva țării conduse de Volodimir Zelenski, pe care a numit-o o „operațiune militară specială de eliberare”.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia.

 
 

Urmărește-ne pe Google News