Un magistrat de la Judecătoria Sectorului 1 l-a trimis după gratii pe Alfred Bulai la începutul lunii septembrie, explicând că sociologul a „manifestat comportamente care pot fi asociate cu voyeurismul”, parte din agresiunea sexuală la care acesta a supus-o pe partea vătămată.

Potrivit rechizitoriului, profesorul universitar Alfred Bulai, de la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), utiliza „tactic” o formă de abuz psihologic asupra studentelor, care consta în două faze: inițial, le „reducea din punct de vedere uman”, apoi le „acorda validare” – totul pentru a le face vulnerabile la solicitările de natură sexuală.

Arestat preventiv pe 5 septembrie

Bulai a ajuns în arest preventiv pe data de 5 septembrie 2024 urmare a unei hotărâri a Judecătoriei Sectorului 1.

Sociologul a contestat soluția la Tribunalul București, însă până la judecarea contestației a suferit un infarct.

Pe data de 12 septembrie, Tribunalul București a admis contestația profesorului universitar și l-a plasat în arest la domiciliu.

Libertatea a consultat motivarea Judecătoriei Sectorului 1, în care un magistrat de drepturi și libertăți explică pe larg care sunt motivele pentru care Alfred Bulai ar trebui să stea după gratii, cum anume a acționat și ce consecințe au avut faptele lui pentru victime (în special) și pentru societate (în general).

Judecătorul notează – în motivarea obținută de Libertatea – că agresiunea sexuală a fost incriminată în legătură cu „orice act prin care se tinde la obținerea excitației sexuale ori a satisfacției sexuale prin alte procedee decât acțiunea de penetrare”.

Astfel, agresiunea sexuală poate lua și forma unor „manifestări aberante ale instinctului sexual, prin care nu se urmăreşte realizarea unui raport sexual, ci doar obţinerea excitaţiei sexuale nefinalizate”.

Iată cum a interpretat instanța faptele lui Alfred Bulai:

  • „Curtea Constituțională (…) a precizat că infracțiunea de agresiune sexuală prezintă un conținut deschis, trăsătura esențială ce trebuie îndeplinită fiind aceea referitoare la «natura sexuală» a actelor săvârșite.
  • Făcând trimitere la o decizie a sa anterioară (Decizia nr. 420/15 iunie 2017), Curtea a reiterat faptul că prin expresia «act de natură sexuală» legiuitorul a avut în vedere orice act prin care se tinde la obținerea excitației sexuale ori a satisfacției sexuale prin alte procedee decât acțiunea de penetrare.
  • În acest context, Curtea apreciază ca fiind aplicabile mutatis mutandis cele reţinute prin Decizia nr. 420 din 15 iunie 2017, precitată, în sensul că, prin natura ei, incriminarea nu permite o enumerare exhaustivă a actelor de natură sexuală ce intră în sfera sa de aplicare, astfel că, prin forţa lucrurilor, interpretarea depinde de practică, fiind realizată de organele judiciare.
  • Făcând trimitere la Decizia RIL III/23 mai 2005, elementul material al infracțiunii de agresiune sexuală vizează, în mod nerestrictiv, practicile sexuale precum mângâierile obscene, fetişismul, voyeurismul, exhibiţionismul şi bestialitatea, putând fi incluse și alte forme de «manifestări aberante ale instinctului sexual, prin care nu se urmăreşte realizarea unui raport sexual, ci doar obţinerea excitaţiei sexuale nefinalizate».
  • Voyeurismul, numit uneori și scopofilie, este o tulburare psihosexuală în care o persoană obține plăcerea sexuală din privirea nudurilor, organelor genitale sau observarea actelor sexuale ale altora.
  • În contextul în care inculpatul i-a cerut persoanei vătămate (…) să se «dezbrace complet», astfel cum a recunoscut inculpatul, nu se poate identifica vreun motiv pentru care scopul spre care ar fi fost îndreptată solicitarea acestuia să nu fie contra libertății și integrității sexuale, prin raportare la zona vizată – părțile intime: sânii și organele genitale.
  • De altfel, în raport de susținerile inculpatului că solicitarea ar fi avut un scop didactic, judecătorul de drepturi și libertăți reține că infracțiunea de agresiune sexuală poate fi comisă și cu intenție indirectă.
  • În cazul descris, suspectul ar fi manifestat comportamente care pot fi asociate cu voyeurismul: prin 1) provocarea victimei să se dezbrace și privitul acesteia; 2) reacție: după ce victima s-a dezbrăcat parțial, suspectul a arătat un rânjet mulțumit și a râs, ceea ce poate indica faptul că a găsit plăcere în situația creată și în reacțiile victimei, rezultând că actul nu a fost doar un test psihologic, ci și o formă de satisfacere a instinctului sexual, întărit de remarca «Bravo, ești mai tare decât credeam!», dar și de solicitarea pe care i-ar fi reiterat-o în anul următor: «Dacă îți cer acum să te dezbraci, te dezbraci? Mai mult decât a sta în sutien?»”, se arată în motivarea instanței.

Instanța, despre Alfred Bulai: „A utilizat tactic o formă de abuz psihologic”

Judecătorul arată că Alfred Bulai a manipulat-o psihologic pe studentă, astfel încât să cedeze solicitărilor sale de natură sexuală:

  • „Acțiunile presupus a fi săvârșite de către inculpatul Bulai Alfred față de persoana vătămată prezintă o gravitate extrem de ridicată, întrucât există suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi creat un mediu intimidant și umilitor, ar fi utilizat tactic o formă de abuz psihologic ce presupune alternarea de critici aspre cu complimente și validare ulterioară, de natură a menține victima într-o stare de confuzie emoțională și a o face să caute aprobare din partea abuzatorului.
  • Ar fi reușit să o reducă pe victimă din punct de vedere uman, moral și emoțional, iar apoi ar fi acordat validare, ar fi criticat în mod sistematic pe persoana vătămată, cu rolul de a-i submina încrederea în sine și de a o vulnerabiliza pe persoana vătămată (…), studentă în anul II, la sugestiile și solicitările de natură sexuală.
  • În cursul anului 2022 și ulterior în cursul anului 2023, în contextul desfășurării unor stagii de practică, organizate de inculpat, în calitate de profesor universitar, prin exercitarea de presupuse presiuni psihice, profitând totodată de poziția de autoritate decurgând din relația cadru didactic-student, ar fi constrâns-o moral pe persoana vătămată (…) să suporte un act de natură sexuală prin aceea că ar fi determinat-o să se dezbrace de tricou, în vederea obținerii satisfacției sexuale.
  • (Totodată – n.r.) ar fi comis împotriva persoanei vătămate (…) acte de natură sexuală materializate în îmbrățișări, în încercarea de a o săruta cu forța precum și în atingeri cu tentă sexuală la nivelul spatelui, umerilor și picioarelor, în vederea obținerii satisfacției sexuale i-ar fi afectat persoanei vătămate inviolabilitatea sexuală, valoarea socială protejată în mod direct prin incriminarea și sancționarea mai aspră a unei astfel de fapte prevăzute de legea penală.
  • Gravitatea infracțiunii reiese și din modul de operare utilizat de inculpat, având în vedere că acesta s-ar fi folosit de ascendentul moral pe care îl avea asupra victimei, în calitate de cadru universitar și director de departament, atitudinea de constrângere morală și psihologică asupra victimei fiind manifestată pe o perioadă îndelungată de timp.
  • Studiile în domeniu au relevat consecinţele pe termen lung ale abuzului sexual, victima confruntându-se cu sentimente de vinovăție, rușine, auto-culpabilitate, anxietate, disociere, negare, probleme sexuale și probleme relaționale”, se arată în documentul citat.

Judecător: Universitățile ar trebui să reprezinte spații sigure

Magistratul de la Judecătoria Sectorului 1 abordează și subiectul pericolului pe care faptele lui Alfred Bulai îl reprezintă pentru ordinea publică.

Judecătorul apreciază că orice persoană care are cunoştinţă de modul în care ar fi acţionat Alfred Bulai poate manifesta un sentiment de nesiguranţă în instituţiile statului, de unde și nevoia de a-l îndepărta temporar pe acesta din societate.

Magistratul mai arată că un astfel de comportament poate încuraja recurgerea la alte fapte antisociale, dacă o măsură preventivă nu este instituită cât mai prompt şi cât mai ferm.

  • „Prin prisma modului în care inculpatul ar fi acționat, acesta nu prezintă nicio garanţie că nu ar putea relua comportamentul infracţional, astfel că singura măsură adecvată pentru înlăturarea pericolului pe care îl prezintă pentru ordinea publică este măsura arestării preventive a acestuia.
  • «Ordinea publică» reprezintă o stare de fapt caracterizată de linişte, echilibru şi siguranţă în rândul societăţii, fapt de care se arată răspunzător statul prin autorităţile şi instituţiile sale, iar orice eveniment apt să răstoarne această normalitate, trebuie apreciat în raport de împrejurările în care s-a comis, luându-se măsuri prin raportare la consecinţele produse.
  • Conceptul de pericol pentru ordinea publică reprezintă o predicţie, o apreciere asupra comportamentului viitor al inculpatului. Starea de pericol pentru ordinea publică se deduce din datele existente în cauză, astfel cum au fost prezentate, privitoare la împrejurările şi modul de desfăşurare a presupusei activităţi infracţionale.
  • Instituțiile de învățământ superior ar trebui să reprezinte spații sigure, în care protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezintă un principiu de bază în ceea ce privește organizarea procesului educațional, fiind necesar ca instituțiile statului să se poziționeze ferm împotriva oricăror forme de abuz sexual întreprinse asupra membrilor comunității universitare.
  • Inculpatul Bulai Alfred, în calitate de profesor universitar, în cadrul Facultății de Științe Politice, Director al Departamentului de Sociologie, ar fi creat un mediu intimidant și umilitor, în cadrul SNSPA, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor audiați de organele de urmărire penală, adoptând o atitudine de vădită lejeritate în abordarea discuțiilor cu tentă sexuală, care evident nu și-ar fi găsit locul în mediul universitar”, se arată în documentul citat.

Acuzațiile procurorilor pentru Alfred Bulai

Sociologul Alfred Bulai (61 de ani), fost profesor universitar la SNSPA, este cercetat de procurori pentru două infracțiuni de agresiune sexuală și două infracțiuni de folosirea abuzivă a funcției în scop sexual:

  1. „La data de 04.07.2022, în timp ce se aflau în camera în care era cazat inculpatul Bulai Alfred, în contextul sesiunii individuale de feedback din ultima zi a stagiului de practică efectuat în comuna Sadova, jud. Suceava, prin exercitarea de presiuni psihice, umilirea și prin impunerea unei anume conduite privind viața sa sexuală, profitând totodată de poziția de autoritate decurgând din relația cadru didactic-student, a constrâns-o moral pe persoana vătămată (…) să suporte un act de natură sexuală prin aceea că a determinat-o să se dezbrace de tricou, în vederea obținerii satisfacției sexuale.
  2. În perioada 29.06.2023 – 09.07.2023, în cadrul stagiului de practică efectuat în com. Albac, jud. Alba, aflându-se singuri în camera unde suspectul era cazat, în contextul ședinței individuale de feedback, profitând de poziția de autoritate asupra persoanei vătămate (…), decurgând din relația cadru didactic – student, a pretins din partea acesteia, în mod indirect, prin sugestii sexuale conotative, în vederea obținerii satisfacției sexuale, favoruri de natură sexuală respectiv ca persoana vătămată să se dezbrace de tricou și sutien în fața sa.
  3. În perioada 29.06.2023 – 09.07.2023, în cadrul stagiului de practică efectuat în com. Albac, jud. Alba, prin constrângere morală și totodată, profitând de poziția de autoritate pe care o avea asupra acesteia în baza relației cadru didactic – student, în vederea obținerii satisfacției sexuale, a comis împotriva numitei (…) acte de natură sexuală materializate în îmbrățișări, încercarea de a o săruta cu forța precum și atingeri cu tentă sexuală la nivelul spatelui, umerilor și picioarelor.
  4. În perioada decembrie 2023 – mai 2024, profitând de poziția de autoritate asupra persoanei vătămate (…), decurgând din relația cadru didactic – student, a pretins din partea acesteia, în mod indirect și repetat, prin sugestii sexuale conotative, favoruri de natură sexuală respectiv să întrețină relații sexuale”, se arată în documentele dosarului.

Procurorii au notat că Alfred Bulai a creat un mediu intimidant și umilitor, unde a criticat în mod sistematic pe persoana vătămată, impunându-i să acceptate calitatea de „nimic” și insinuând că aceasta nu are valoare decât ca „obiect sexual”, tactică de degradare morală și emoțională ce a avut rolul de a-i submina încrederea în sine și de a o vulnerabiliza la sugestiile și solicitările profesorului.

Urmărește-ne pe Google News