Liderul USR Dan Barna a anunţat, la Parlament, că solicitarea către preşedintele Klaus Iohannis vine în urma citării ca suspect a fostei şefe a DNA, Laura Codruța Koveși, la Secția de investigare a magistraților, structură înființată în acest an la propunerea PSD-ALDE.
Acea secție specială pentru magistrați trebuie desființată, pentru că în realitate este o miliție pe care și-a construit-o domnul Dragnea și a cărei primă victimă este doamna Kovesi. Din această perspectivă, Alianța 2020 USR PLUS cere președintelui declanșarea referendumului pentru justiție”, a spus Barna.
El a arătat că România nu mai poate aștepta și nu mai poate continua cu acest tip de guvernare.
„În acest ritm, s-ar putea că în doi ani alegerile să nu mai existe sau să fie o farsă artificială”, a menţionat liderul USR.
Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat deja în mod oficial referendumul pe justiţie, pe 24 ianuarie 2017, imediat după ce Guvernul Grindeanu adopta Ordonanţa 13 şi legea graţierii.
Şeful statului a trimis atunci, o scrisoare către preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi l-a informat despre această procedură şi pe prim-ministrul Sorin Grindeanu. Preşedintele României spunea că vrea o consultare populară privind amnistia şi graţierea.
Ulterior, procedura a rămas în faza de declanţare, fără a se stabili data referendumului. În 2018, preşedintele Klaus Iohannis spunea că i-a rugat pe colegi să studieze problema, pentru a se vedea cum se poate aborda chestiunea în așa fel încât să fie și eficientă.
„Nu vrem să ne jucăm de-a referendumul, ci dacă îl facem, să fie util. Un referendum convocat de președinte nu produce rezultate obligatorii și acest lucru trebuie știut”, a adăugat președintele.
Între timp, majoritatea PSD-ALDE a adoptat ,în Parlament, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, care vizează şi alegerile pentru Parlamentul European, respectiv interdicţia ca în ziua alegerilor să se organizeze orice alt tip de scrutinuri, inclusiv referendumuri la nivel naţional şi local.
Această lege l-ar împiedica pe preşedinte să convoace un referendum pe justiţie, în acelaşi timp cu alegerile pentru PE. Astfel, şeful statului a decis să conteste la CCR proiectul de lege, judecătorii constituţionali urmând a da o soluţie, în acest caz.