Criticii trag însă un semnal de alarmă cu privire la această cerere, inclusiv din cauza utilizării pe scară largă de către Rusia a legilor antiterorism și antiextremism pentru a-i reduce la tăcere pe adversarii Kremlinului și susținătorii Ucrainei.

Rusia are un moratoriu asupra pedepsei capitale încă din anii 1990, dar în tabăra lui Putin se fac tot mai multe apeluri pentru ridicarea acestuia în urma celui mai sângeros atac din ultimele două decenii din țară.

„Acum se pun multe întrebări cu privire la pedeapsa cu moartea”, a declarat sâmbătă Vladimir Vasiliev, șeful grupului parlamentar al partidului de guvernământ Rusia Unită din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului.

„Acest subiect va fi cu siguranță elaborat în mod profund, profesionist și substanțial. Se va lua o decizie care va corespunde stării de spirit și așteptărilor societății noastre”, a mai spus Vasiliev, într-o declarație video.

Cel puțin 133 de persoane au fost ucise, iar alți 154 de oameni au fost răniți după ce patru bărbați înarmați au luat cu asalt vineri sala de concerte Crocus City Hall, trăgând în spectatori înainte de a da foc clădirii.

„Este necesar să se reintroducă pedeapsa cu moartea atunci când este vorba de terorism și crimă”, a declarat sâmbătă Iuri Afonin, vicepreședintele Comisiei de Securitate din cadrul Dumei de Stat.

Medvedev cere „moarte pentru moarte”

Fostul președinte și premier Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, și președintele Dumei, Viaceslav Volodin – doi aliați apropiați ai lui Putin – au cerut, de asemenea, ca „teroriștii” să fie „distruși” în urma atacului.

Rusia nu a făcut până în prezent nicio referire cu privire la legătura dintre gruparea jihadistă Statul Islamic (ISIS) şi atacul de vineri, în pofida faptului că organizația militantă a revendicat masacrul.

Serviciile ruse de securitate şi Vladimir Putin au spus că atacatorii ar avea o legătură cu Ucraina, însă nu au oferit detalii sau dovezi în acest sens.

Mai mult, Medveved a amenințat că aceeași soartă o vor avea și liderii ucraineni dacă aceştia sunt responsabili de atacul asupra sălii de concerte.

„Dacă se stabileşte că este vorba de terorişti ai regimului de la Kiev (…) toţi trebuie găsiţi şi distruşi fără milă ca terorişti. Inclusiv liderii statului care au comis o asemenea atrocitate”, a afirmat Medvedev vineri, într-o postare pe rețeaua de mesagerie Telegram.

„Teroriștii înțeleg doar riposta prin teroare… moarte pentru moarte”, a adăugat Medvedev.

Măsura reintroducerii pedepsei capitale a fost susținută și de șefii altor două partide pro-Putin din parlamentul rus.

Legea îi poate viza și pe oponenții regimului, și pe membrii comunității LGBT

Criticii și-au exprimat însă îngrijorarea cu privire la aceste planuri, inclusiv din cauza utilizării pe scară largă de către Rusia a legilor antiterorism și antiextremism, care au fost folosite pentru reprimarea opozanților interni, a susținătorilor Ucrainei și a minorităților sexuale, precum comunitatea LGBT.

Autoritățile ruse au deschis un număr record de 143 de dosare penale legate de terorism în 2023, în creștere de la mai puțin de 20 de dosare pe an înainte de 2018.

La începutul acestei luni, autoritatea de supraveghere financiară a Rusiei a adăugat „mișcarea internațională LGBT” pe lista sa neagră a „teroriștilor și extremiștilor”.

De altfel, la finalul lunii noiembrie a anului trecut, Curtea Supremă a Rusiei a scos în afara legii „mișcarea internațională LGBT”, membrii acestei minorități sexuale riscând până la șase ani de închisoare dacă sunt condamnați pentru implicarea în mișcare.

Aleksei Navalnîi, cel mai cunoscut și vocal critic al lui Putin din ultimul deceniu, care a murit luna trecută într-o colonie penitenitenciară din Arctica, se numără printre cei care au executat ani de închisoare în urma unor acuzații de „extremism”.

„Dacă am permite pedeapsa cu moartea pentru terorism, vă dați seama câți oameni ar ucide sistemul?”, a afirmat sâmbătă, pe Telegram, Aliona Popova, militantă pentru drepturile femeilor.

„Câți oameni sunt în închisoare în acest moment… care nu sunt teroriști în niciun fel?”, a adăugat ea.

„În niciun caz nu ar trebui să ne jucăm cu tragedia” produsă vineri la sala de concerte Crocus, a punctat activista.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul dintre Ucraina și Rusia

Urmărește-ne pe Google News