Timp de zeci de ani, NATO nu a considerat că este nevoie de planuri de apărare pe scară largă, deoarece a purtat războaie mai mici în Afganistan și Irak și a avut certitudinea că Rusia postsovietică nu mai reprezintă o amenințare existențială.

Dar în contextul în care cel mai sângeros război purtat în Europa din 1945 încoace, cel din Ucraina, se desfășoară la granițele sale, aliații au devenit conștienți că trebuie să aibă toate planurile pregătite cu mult înainte de izbucnirea unui conflict cu un adversar de același rang, cum ar fi Moscova.

Prin conturarea planurilor sale regionale, NATO va oferi, de asemenea, națiunilor îndrumări cu privire la modul în care să își modernizeze forțele și logistica.

Nevoia de a finanța această schimbare fundamentală este unul dintre motivele pentru care liderii vor crește obiectivul de cheltuieli militare al alianței la Vilnius, făcând din obiectivul actual de 2% din PIB-ul național o cerință minimă.

Oficialii NATO estimează că va dura câțiva ani pentru ca planurile să fie puse în aplicare în totalitate, deși subliniază că alianța poate intra în luptă imediat, dacă este necesar.

Liderii NATO se reunesc la Vilnius pe 11 și 12 iulie pentru un summit în cadrul căruia se va discuta despre aderarea Suediei și despre viitoarea relație a alianței cu Ucraina.

 
 

Urmărește-ne pe Google News