„Legea prevede pentru DIICOT 14 servicii teritoriale organizate la nivel de Curte de Apel, adică în oraşele în care funcţionează curte de apel, iar în privinţa birourilor teritoriale aferente parchetelor de tribunale, respectiv tribunalul ca primă instanţă. Avem un număr de 26 astfel de birouri. Din aceste 26, patru nu mai au serviciu teritorial şi funcţionează direct în subordinea procurorilor şef secţie şi a procurorului şef pe arealul de competenţă. Aceste patru birouri au suferit de personal grav în ultimii ani. Funcţionează cu două posturi de procurori, din care ocupat a fost doar unul sau de multe ori singurul procuror a mai redus concediile sau nu a mai plecat deloc în concediu, pentru că nu a putut să închidă nici măcar uşa”, a declarat Albu în faţa comisiei Ministerului Justiţiei, potrivit Agerpres.
Potrivit acesteia, cu şapte oameni „ar trebui să te baţi” cu grupări de criminalitate organizată care sunt constituite din zeci de membri.
„E aproape imposibil să combaţi crima organizată într-un judeţ cu doar doi procurori, din care unul poate să fie bolnav în zilele respective sau poate să se ocupe de lucruri urgente ori să aibă de intrat în instanţă. Este şi mai greu să ştii tot ceea ce există într-un judeţ, să monitorizezi cu unul, doi procurori şi cinci ofiţeri de crimă organizată. Practic, cu şapte oameni ar trebui să te baţi cu grupări de criminalitate organizată care sunt constituite din zeci de membri”, a mai spus ea.
Este a doua oară când Alina Albu susţine interviul în faţa comisiei de la Ministerul Justiției. Interviul a fost necesar pentru că procuroarea propusă de Predoiu la șefia DIICOT a fost avizată negativ de Secţia pentru procurori a CSM pe 16 martie. Albu a primit atunci un singur vor favorabil și 5 negative.
Care este procedura
Pentru că avizul CSM a fost negativ, chiar dacă el are caracter consultativ, ministrul Cătălin Predoiu a fost obligat, potrivit legii, să reia interviul cu Alina Albu, iar apoi are două variante.
Fie își va susține în continuare propunerea și o va trimite la președintele Klaus Iohannis, fie o va retrage și va declanșa o nouă procedură de selecție pentru șefia DIICOT în maximum 60 de zile.
În final, preşedintele României este cel care face numirea în funcție a șefilor marilor parchete.
Dintre cele trei mari parchete, doar șefia DIICOT a primit aviz negativ de la CSM. Pe 30 martie, Klaus Iohannis i-a numit pe Marius Voineag la șefia DNA și pe Alex Florența la conducerea Parchetului General pentru o perioadă de trei ani.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro