Mai mult, ar fi nevoie de cooperarea între instituțiile naționale relevante și platformele digitale care, în cele din urmă, își pot deschide „măruntaiele” pentru ca aceste lucruri să fie scoase la lumină.
Cuprins:
Decizia CCR privind anularea alegerilor, o „decizie specială” în cadrul UE
Pentru a lămuri ce înseamnă mai exact acțiuni de interferență străine în alegerile din România, așa cum au acuzat câteva rapoarte CSAT declasificate, în baza cărora CCR a anulat alegerile prezidențiale luna trecută, Libertatea a invitat-o la un interviu pe prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, membră a High-Level Expert Group on Fake News and Online Disinformation, al Comisiei Europene (2018).
Bârgăoanu cred că ar fi o eroare ca eforturile de detectare și expunere a acțiunilor de influență și interferență să se limiteze doar la TikTok, în condițiile în care forța de penetrare a acestor acțiuni este dată tocmai de faptul că ele „sar” de pe o platformă pe alta, pentru a prinde cât mai multe segmente de audiență, în contexte de receptare cât mai variate.
![Alina Bârgăoanu, expert în dezinformare: „România trebuie să inițieze programe de alfabetizare media și informațională, cum au țările baltice”](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/37899666914065495799015094270097841418792784n-1024x684.jpg)
![De ce bate pasul pe loc dosarul doctoriței care a luat mită de 926 de ori în timpul pandemiei. Medicul Venera Vatan a „făcut” peste 48.000 de euro din vaccinarea „la chiuvetă”](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/190x190/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5c6e9e989eab9747631faefae85d9732.jpg)
Libertatea: O decizie fără precedent a CCR a anulat al doilea tur al alegerilor prezidențiale bazându-și argumentele pe câteva rapoarte declasificate ale CSAT care reclamau influența rusească în alegerile din România pe TikTok. Ca expert cu multă experiență în dezinformarea rusească în social media, care este opinia dvs. în legătură cu acest eveniment?
Alina Bârgăoanu: Decizia Curții Constituționale a României de a anula întregul proces electoral cu privire la alegerea președintelui României a reprezentat, fără îndoială, o decizie cu totul specială pentru un stat democratic, membru UE.
Motivarea acestei decizii este publică, dar, în deschiderea analizei noastre, aș reține punctul 11 al respectivei motivări, potrivit căruia „principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”.
![Schema banală prin care contabila și casiera au furat 360.000 de lei din bugetul Muzeului „Ștefan cel Mare”. Au profitat că nimeni nu le controla](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/190x190/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b7834c28c4a14f1b7912c74aadde3be9.jpg)
Așadar, motivarea Curții nu face referire directă la influența unui anume actor statal – în speță, Federația Rusă – asupra alegerilor, ci reține motive legate de manipularea votului, distorsionarea egalității de șanse, utilizarea netransparentă (aș adăuga eu neetică, nelegală și posibil ilegală) a tehnologiilor digitale, precum și finanțarea netransparentă (la fel, neetică, nelegală și posibil ilegală) a campaniei electorale.
Ați invocat experiența mea în studiul dezinformării și, în general, al acțiunilor de manipulare a informației și a ecosistemului informațional. Pe baza acestei experiențe și fără a transforma discuția noastră într-un curs universitar, aș spune că dezbaterea publică pe acest subiect suferă de absența unor distincții majore: între acțiuni de influență și acțiuni de interferență în procesul electoral; între acțiuni de influență la vedere, asumate la nivel oficial și cele ascunse, clandestine, „sub acoperire”, derulate prin terți, prin proxy, de cele mai multe ori conjugate cu finanțări netransparente sau opace; între detectarea unei amprente narative, discursive (ceea ce pot face mediul academic, mediul ONG sau jurnalismul de investigație) și acțiunile de interferență informațională care pot fi atribuite pe bază de dovezi (tehnice și financiare); între atribuirea tehnică (apanaj preponderent al actorilor din zona de intelligence) și atribuirea politică (apanajul decidentului din zona politică).
![Orgoliul doamnei Lasconi și victimele colaterale](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/190x190/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b6787f5769af31f6fa2059ae953be8b8.jpg)
Sunt distincții cu care statul român ar fi trebuit, probabil, să opereze cu mult înainte de începerea campaniei electorale prezidențiale, din momentul în care, în ton cu tot ceea ce s-a întâmplat în plan internațional în ultimii 10 ani și mult mai vizibil odată cu pandemia de COVID-19, anumiți actori statali cu interese ostile sau divergente celor ale statului român au început să se insereze în conversația publică.
Cred că ar fi util ca derularea în continuare a investigațiilor referitoare la acest subiect să țină cont de aceste minime distincții, astfel încât dovezile existente și cele viitoare să poată fi organizate cumva în funcție de acestea (și de multe altele):
- campaniile de influență pe termen lung care au condus la penetrarea spațiului public românesc cu anumite narațiuni a căror proveniență este certă, conform cercetărilor internaționale (academice sau instituționale);
- tehnicile de campanie electorală, de marketing digital folosite de candidați;
- utilizarea etică, legitimă și legală (organică) a funcționalităților („affordances” în limba engleză) platformelor digitale (viralizare, evidențierea conținutului, managementului hashtagurilor, Social Media Management Platforms), prin opoziție cu utilizarea acestora într-o manieră neetică, nelegală sau chiar ilegală (utilizarea mijloacelor artificiale de amplificare a conținutului, prin apelul la boți, troli, SMMF, prin apelul la tehnologii opace și la surse de finanțare și mai opace);
- diferențierea între utilizarea neetică, nelegală sau ilegală și același tip de utilizare problematică, dar cu ajutorul unui actor statal sau nonstatal ostil.
Cum se detectează dezinformarea pe rețelele sociale
– Cât de greu este din punct de vedere tehnic să dovedești influența rusească pe TikTok?
– În primul rând, aș sublinia că, în opinia mea, acțiunile de interferență externă ostilă în spațiul informațional românesc au fost și sunt cross-platform (Facebook, Instagram, YouTube, X, TikTok, WhatsApp), cu incursiuni destul de vizibile și în spațiul mass-media mainstream (televiziuni, radio-uri, site-uri, bloguri).
Focalizarea pe funcționalitățile platformei TikTok are, între anumite limite, sens, pornind de la faptul că aceasta este cea mai spectaculoasă din punctul de vedere al algoritmului, al mecanismelor de viralizare, evidențiere și recomandare hiperpersonalizată a conținutului, al preponderenței conținutului audio-video.
Dar cred că ar fi o eroare ca eforturile de detectare și expunere a acțiunilor de influență și interferență să se limiteze doar la TikTok, în condițiile în care, repet, forța de penetrare a acestor acțiuni este dată tocmai de faptul că ele „sar” de pe o platformă pe alta, pentru a prinde cât mai multe segmente de audiență, în contexte de receptare cât mai variate.
Sunt mai multe grade de dificultate atunci când se pune problema de a documenta influența externă ostilă. Un prim nivel la care poate fi detectată influența este cel retoric (narativ, discursiv – narrative warfare), iar aici, contribuțiile mediului academic, nonguvernamental sau din partea jurnalismului de investigație din România au fost, cred, semnificative, cel puțin de la pandemie încoace.
Al doilea nivel este cel tehnic, care poate fi realizat pornind de la primul sau separat. La acest nivel se pot aduce dovezi de natură tehnică privind:
- comportamentul coordonat autentic (persoane reale care se coordonează pe platformele digitale pentru a viraliza anumite conținuturi și interpretări) sau neautentic (o combinație între persoane reale, boți și troli);
- finanțarea acestor acțiuni (prin studierea bibliotecilor de reclame, a reclamelor plasate prin platforme de native advertising, prin identificarea anumitor patternuri – site-uri, pagini și conturi încrucișate, site-uri, pagini și conturi clonă);
- colectarea datelor și utilizarea cookie-urilor pentru targetarea comportamentală sau pentru identificarea audiențelor biasate (prin intermediul paginilor legitime sau a paginilor de tip clonă, fake, impersonated etc);
- profilarea utilizatorilor pe baza comportamentului pe platformele digitale și în mediul online, în general;
- utilizarea de Social Media Management Platforms;
- utilizarea inteligenței artificiale nu atât pentru generarea conținutului de tip deepfake, cât pentru colectarea și agregarea datelor, supravegherea mediului informațional și discursiv, microsegmentarea și microtargetarea utilizatorilor (comportament, preferințe, biasuri).
Pentru astfel de dovezi de natură tehnică, este vorba despre multă muncă de colaborare între instituții de intelligence și de aplicare a legii, între diferite profesii (data analyst, OSINT, network engineer, social media listening) și, de multe ori, de colaborare transnațională (dat fiind faptul că astfel de conținuturi circulă la nivel transnațional). Mai mult, este nevoie de cooperarea între instituțiile naționale relevante și platformele digitale care, în cele din urmă, își pot deschide „măruntaiele” pentru ca aceste lucruri să fie scoase la lumină.
Pe scurt, este un proces laborios, care necesită resurse tehnice, de cunoaștere și de înțelegere avansate, precum și o colaborare strânsă între autorități, experți și platformele digitale, pentru a detecta amenințările fără a încălca drepturile și libertățile utilizatorilor legitimi.
Științific, impactul dezinformării este aproape imposibil de realizat
– Cum poate fi evaluat impactul asupra deciziilor cetățenilor la vot de o campanie de dezinformare în social media?
– Exagerând puțin, cu permisiunea dvs., aș spune că este secundară discuția despre impact, atunci când s-ar pune problema anulării unui proces electoral. Strict științific vorbind, măsurarea impactului în momentul derulării unor astfel de acțiuni ar fi aproape imposibilă, s-ar pune problema organizării cu rigoare a unor experimente, care să arate relația de cauzalitate, nu numai corelația dintre anumite variabile.
În plus, opinia publică se formează în timp, este ca o lavă care izbucnește periodic dintr-un vulcan, dacă am face cercetarea înaintea exploziei de lavă, ar putea rezulta efecte minime, chiar insesizabile, ceea ce nu ar spune nimic despre acumulările din adâncuri.
Lăsând deoparte această metaforă, aș spune că, pentru discutarea, în notă instituțională, a subiectului „interferență în mecanismele electorale, politice ale unei societăți democratice” nu este neapărată nevoie de dovezi „hard” privind impactul (vezi și mai sus). În momentul în care autoritățile canadiene au discutat, de exemplu, despre interferența unui actor statal în procesele electorale (anume China), nu au discutat despre impact, ci despre amploarea acțiunilor de interferență.
Cred că aceasta este linia în care ar trebui să se plaseze și autoritățile românești, să scoată la suprafață modul de operare, tehnologiile și mecanismele financiare, amploarea eforturilor de coordonare, amploarea audiențelor atinse. Îmi aduc aminte exemplul oferit de Maria Ressa, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace, care a documentat existența a 28 de conturi cu aparență de comportament neautentic.
Când auzi „28 de conturi”, tendința este de a minimaliza, de a considera acest lucru aproape o glumă. Dar când expui, așa cum a făcut-o Maria Ressa, comportamentul acestor conturi-noduri de rețea, rețelele activate, audiențele antrenate, de cel puțin 3 milioane de utilizatori, fenomenul capătă altă amploare.
![Alina Bârgăoanu, expert în dezinformare: „România trebuie să inițieze programe de alfabetizare media și informațională, cum au țările baltice”](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/maria-ressa-hepta7991983-1024x683.jpg)
Dacă studiem, chiar și fără mijloace tehnice prea sofisticate, comportamentul câtorva zeci de pagini de social media care mizează pe activarea nostalgiei referitoare la o perioadă de „măreție istorică și demnitate națională”, când vedem, mai ales prin studiul comentariilor, că aceste pagini de social media sunt legate de pagini de tip clickbait, unde sunt plasate reclame de tip native advertising (malițioase sau nu), când adunăm audiențele atinse, ajungem cu ușurință la câteva milioane de utilizatori al căror comportament digital este în primul rând amprentat, analizat și apoi exploatat.
Deci, da, doar de la câteva pagini sau conturi relevante de social media se poate ajunge la audiențe uriașe, ca să nu mai punem la socoteală și produsele vândute odată cu exploatarea unor narațiuni sau chiar înșelătoriile financiare.
Revenind și la impact, acum se pot face cercetări în liniște, care să pună într-un tablou mecanismele tehnice și financiare, conținutul viralizat și ce a rămas în mintea oamenilor (dar și aici depășind metoda sondajului de opinie).
Interes crescut la nivelul UE de a reglementa platformele digitale
– Credeți că UE se va folosi de precedentul creat în România ca să modifice legislația referitoare la TikTok? Ce măsuri ar trebui luate la nivel european, astfel încât fenomenul dezinformării pe această platformă să scadă?
– UE a demonstrat deja un interes crescut pentru reglementarea platformelor digitale prin pachetele legislative Digital Markets Act (DMA), Digital Services Act (DSA), AI Act sau cele referitoare la transparența publicității politice. După cum știți, aceste pachete legislative prevăd măsuri precum: transparența algoritmică; documentarea și destructurarea comportamentelor coordonate (autentice sau neautentice); transparența financiară; obligația de raportare și de acțiune.
Tot după cum știți, cea mai bună politică este cea implementată, iar implementarea acestor pachete legislative generoase, după părerea mea, necesită multă pricepere și multă înțelegere din partea actorilor desemnați la nivel național. Din nou, se pune problema capacității de a înțelege modul în care funcționează mediul digital, de a aduna dovezi tehnice sau financiare, de a ști unde să le căutăm etc. În plus, în actualul context internațional, se poate prevedea un anumit clash între giganții tech, preocupați de dominarea în continuare a spațiului informațional, comunicațional și de divertisment, și autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană.
Inclusiv acest clash mă face să fiu mai degrabă prudentă, nu aș spune chiar pesimistă, în ceea ce privește capacitatea de a implica reprezentanții platformelor digitale în demersurile de documentare, expunere și atribuire a acțiunilor de influență și interferență ostile. Dar deocamdată reglementările europene există, problema este, ca de obicei, capacitatea statului membru de a le aplica și de a forța oarecum răspunsul giganților digitali, pe baza dovezilor colectate inteligent și sistematic.
Ceea ce poate face România, dincolo de această dificultate reală, este să inițieze, chiar dacă târziu, demersuri de alfabetizare media și informațională (media and information literacy), alfabetizare digitală și IA media (programe naționale, care să vizeze întreaga societate – după modele consacrate, precum Finlanda, țările baltice). În aceeași notă se poate accelera cooperarea cu organisme specializate din state membre (cum ar fi agenția franceză Viginum). La fel cum se pot intensifica eforturile de comunicare instituțională care să ofere întregului spațiu public explicații, dovezi, măsuri, previziuni etc.
„Spațiul public este puternic divizat, polarizat”
– Ce ar trebui să învețe cetățenii români în timpul viitoarei campanii electorale pentru prezidențiale având în vedere recenta experiență trecută?
– În acest moment, spațiul public este puternic divizat, polarizat, așa încât este posibil ca eventuale sugestii oferite cetățenilor, retrogradați, de altfel, în conversația publică la simple roluri de „votanți”, „utilizatori”, „membri ai diverselor audiențe sau comunități” sau chiar „fani”, să contribuie la amplificarea acestui climat de opinie dominat de polarizare, resentimente, perspective de tipul „noi vs ei”, „alb și negru”.
Așa încât eu aș insista pe acțiunile de comunicare instituțională, guvernamentală, derulate în parteneriat cu mediul privat, academic și neguvernamental, acțiuni care ar avea drept scop restabilirea încrederii publice în instituțiile și procesele democratice.
Ne place sau nu, ne vine ușor sau nu, cred că ar fi nevoie de campanii naționale de conștientizare și educație democratică și electorală, prin care să fie explicate noțiuni și mecanisme democratice prin opoziție cu ceea ce se întâmplă în regimurile autocrate (democratic resilience and voter confidence building); noțiuni precum libertatea de exprimare; libertatea presei; rolul instituțiilor statului în apărarea interesului național; rolul constituției și al întregului sistemul de reglementare; valorile democrației liberale; parteneriatele strategice ale României (de explicat de ce noțiuni precum izolaționismul sunt contrare intereselor strategice și de dezvoltare ale României); trăsăturile extremismului, xenofobiei, mișcărilor radicale și autoritare inclusiv în context digital.
În ceea ce ne privește pe noi, cetățenii, cred că aspectul la care ar trebui să medităm este acela că mintea noastră, emoțiile noastre, chiar frustrările și nemulțumirile noastre reprezintă terenul de joacă predilect al unor actori statali sau nonstatali ostili intereselor României. Ceea ce nu înseamnă că respectivele emoții sunt mai puțin reale sau mai puțin legitime.
Din nefericire, România a trecut, chiar în ultima sută de ani, prin perioade foarte dificile – războaie, înțelegeri nefavorabile peste capul său, dictaturi de mai multe feluri, pierderi teritoriale, represiune, cenzură, izolaționism, haos politic, austerite extremă. Sper ca toate aceste evenimente traumatizante să fi creat anumiți anticorpi care să ne țină departe de posibila lor repetare, mai ales cu propria noastră participare sau acceptare.
Cred că în aceste momente, ajută o minimă conștiință istorică, o reamintire constantă a faptului că apartenența europeană a reprezentat o aspirație înscrisă aproape în ADN-ul nostru cultural.
Rolul mass-mediei tradiționale în actualul context social
– Mai contează mass-media tradițională în acest război informațional în care cetățenii își formează opiniile politice mai degrabă în baza conținutului politic transmis pe platformele social media?
– Mass-media tradiționale rămân relevante în acest război informațional, chiar dacă rolul lor s-a schimbat fundamental. Rețelele sociale (în sens larg, incluzând aici, de exemplu, și podcasturile sau rețeaua de mesagerie privată WhatsApp) au devenit principalul canal de informare și de divertisment.
Problema structurală a societăților contemporane este că mass-media (ca și alte instanțe de cunoaștere) au fost dislocate, cu efecte bune sau mai puțin bune, din rolul de gatekeeperi, de intermediere între realitate și cetățean. Nu întâmplător, o temă frecventă a războiului informațional este cea referitoare la „mass-media mincinoase”, chiar „trădătoare” sau „teroriste”.
După cum știți, exacerbarea acestei teme în spațiul public românesc (nu întotdeauna fără motiv) a dus, inclusiv recent, la agresarea sau hărțuirea jurnaliștilor care relatau de la anumite evenimente.
Chiar și ținând cont de această problemă structurală, continui să cred că mass-media mainstream pot reprezenta un pilon important în demersurile de menținere a unui contact real cu faptele, cu realitatea, condiție minimală într-o democrație. Cu condiția să nu devină o copie palidă a retoricii și comportamentelor încurajate de social media.
Cum pot aspira la relevanță mass-media dacă, din dorința de a susține competiția cu platformele digitale, devin, ele însele, simple camere de rezonanță ale unor opinii prefabricate, simple fabrici de clickbait sau ragebait, sau simple mecanisme de a pune față în față consumatorul cu reclamele comerciale? Adică un fel de instituții sclerotice care, în loc de a produce conținut relevant, produc infotainment, shoppertainment sau angertainment.
În plus, mass-media sunt chemate să inoveze. Chiar recent am citit că CNN angajează, de exemplu, data scientists și ingineri de produs. “Hello, sunt data scientist și lucrez la CNN!”.
„Occidentul nu prea se poate lăuda cu mari victorii în ceea ce privește războiul informațional”
– Ce putem învăța din lecțiile americane și europene în legătură cu influența rusească în procesul electoral?
– Aș spune, poate cu o generalizare, că Occidentul nu prea se poate lăuda cu mari victorii în ceea ce privește războiul informațional – deschis sau clandestin – derulat împotriva modelului său fondator, care i-a asigurat succesul politic și economic o bună perioadă de timp, de aproximativ 80 de ani.
Cu puține excepții, statele occidentale democratice au fost zguduite de interferențe informaționale ostile, unele au produs efecte, altele nu, unele de amploare, altele limitate.
Experiențele sunt diverse, dar se pot desprinde câteva lecții (mai sunt și altele, sintetizez):
- importanța detectării timpurii și a atribuirii măcar de natură tehnică;
- importanța pre-bunking-ului, debunk-ului și inoculării opiniei publice în fața demersurilor ostile de influențare;
- conlucrarea instituțională și interdisciplinară, uneori transnațională;
- transparența în guvernare, caracterul robust și sistematic al comunicării instituționale;
- detectarea timpurie a potențialului de nemulțumire și protest a cetățenilor, analizarea acestui potențial și identificarea măsurilor de răspuns, inclusiv în termeni de oportunități pentru dezvoltare socio-economică și la nivel personal;
- leadership implicat și incluziv;
- derularea programelor naționale de alfabetizare media, informațională și digitală, care să evite izolarea unor categorii de populații și valorificarea oportunităților create de revoluția digitală;
- reformarea și diversificarea sistemului mass media, în vederea asigurării independenței și varietății organice ale acestuia.
România are nevoie de un nou cadru legislativ pentru a combate dezinformarea
– Are România nevoie de o legislație nouă pentru a combate la nivelul statului fenomenul dezinformării/influenței străine pe platformele digitale?
– România are nevoie de o legislație actualizată pentru a combate eficient fenomenele asimilate războiului informațional (dezinformare, propagandă, campanii de influență ostilă, malvertising, cyber intelligence, război algoritmic, colectare de date comportamentale etc). Chiar și din simpla enumerare a acestor acțiuni vedem că nu legislația, ci însuși vocabularul nu țin pasul cu evoluțiile tehnologice.
Este important să recunoaștem limitările și obstacolele create de faptul că platformele sociale nu sunt entități nici locale, nici europene. Acest aspect face dificilă aplicarea directă a reglementărilor naționale asupra unor companii globale, dar nu imposibilă.
Dar, așa cum am menționat, la nivel european sunt deja dezvoltate standarde și reglementări relevante, precum DSA. Implementarea inteligentă a acestor reglementări poate crea cadrul de dialog și cooperare cu reprezentanții platformelor, fără a fi nevoie ca România să adopte măsuri unilaterale (care oricum ar fi greu de aplicat).
Este necesară și modernizarea cadrului în care se discută despre mecanismele de finanțare. De multe ori, finanțarea acțiunilor pe care le analizăm aici se face prin tehnologii opace (crypto, bitcoin), prin mecanisme opace, transnaționale, poate mai greu detectabile.
Pe scurt, eventuale demersuri de modernizare a legislației ar trebui făcute prin raportare la cadrul european și în urma unei înțelegeri reale, profunde și nuanțate a felului în care funcționează mediul digital (algoritmi, serii mari de date, machine learning și IA, micro-targetare și micro-segmentare, chiar personalizare pe baza amprentării comportamentale).
Foto ilustrativ: Shutterstock
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
![Cristela Georgescu, dezbrăcată în zăpadă! Imaginile cu soția lui Călin Georgescu s-au viralizat pe internet / FOTO](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/300x200/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_bdb8aa688f9594d1883724f7c5b83c99.jpg)
![„Când îți clădești fericirea pe nefericirea unei persoane, ea fiind chiar fiica ta...”. Ioana Ginghină tună și fulgeră după nunta lui Alexandru Papadopol cu Cristiana Luca](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/300x200/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_38b820998ed12974b30b56880eb11cf3.webp)
![Au apărut imaginile pe care Laura Vicol le-ar vrea șterse din online. Cum arăta acum 10 ani. E de nerecunoscut. 20 de poze cu transformările “de lux” și “de look” are avocatei](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/300x200/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a2bad3e7269f1057ba424799f89509cd.jpg)
![Cu ce personaj istoric poate fi asemănat Donald Trump. Cum s-a repetat istoria după 175 de ani](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/300x200/smart/filters:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_558f1eda72f254b52e299b032bb4f21a.png)
![INNA, imagini de colecție de la începutul carierei. Ce spune artista despre schimbarea de stil din ultimii ani: „Îmi asum ce am fost”](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/300x200/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3f0cb0e2d9eab9e74d568bd5e4099da3.jpg)
![Vedetele din România fac scut în jurul Alinei Sorescu, după divorțul de Alexandru Ciucu. „Bravo!”. Mesajul Andreei Bălan s-a viralizat pe internet! Dana Săvuică, Ioana Ginghină sau Carmen Brumă au reacționat și ele](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/300x200/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_fe8363acb5eefa8435ce43ee2a8d8e67.jpg)
![A sugrumat-o cu un prosop pe mama copiilor săi, orbit de gelozie. Trupul femeii a fost găsit după 68 de zile, înfășurat într-un cearșaf și îngropat în șanț](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/300x200/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f54e2564ae26e15f8fae1bf2f5105b53.jpg)
![Horoscop 15 februarie 2025. Balanțele au în față o zi agreabilă, cu momente plăcute și mai puțin plăcute, chiar și în compania acelorași persoane](https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/300x200/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5d1e3361c989b00593fe24d6384b4cec.jpg)