Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de pușcărie pentru favorizarea lui Ovidiu Tender. Daunele pe care le cere fosta șefă a DIICOT

Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de Alina Bica în dosarul favorizării lui Ovidiu Tender. Instanța a reținut că, între timp, fugara și-a executat pedeapsa în Italia, astfel încât nu mai are ce să conteste în România.

În realitate, Curtea de Apel din Bari a recunoscut în 2020 condamnarea Alinei Bica la 4 ani de închisoare, conform deciziei pronunțate pe 27 noiembrie 2019 de Înalta Curte, dar nu în forma „cu executare”, ci „la domiciliu”, sub supraveghere.

Din 2020 încoace, Alina Bica a formulat o serie de contestații pe rolul instanțelor din România, în încercarea de a anula decizia Înaltei Curți.

Până în prezent, atât Tribunalul București, cât și Curtea de Apel București i-au respins cererile, reținând, în esență, că „simpla recunoaștere de către autoritățile italiene a hotărârii de condamnare nu constituie motiv de anulare a mandatului de executare a pedepsei închisorii”.

Recomandări

Trupele israeliene au intrat în Liban: „IDF a început raiduri limitate, localizate și țintite” împotriva Hezbollah

Pe data de 9 iulie 2024, un complet format din judecătorii Iulian Petrică Bădoi și Cristian Răzvan Ilie de la Curtea de Apel București a constatat că Alina Bica și-a executat pedeapsa.

Anul trecut, în luna octombrie, același complet i-a ridicat lui Ovidiu Tender sechestrul instituit în dosarul RAFO-Carom, adică afaceristul pe care Alina Bica l-a favorizat.

Motivarea: Nu poate fi contestată executarea unei pedepse deja ispășite

Libertatea a consultat Hotărârea 282/2024 pentru a vedea care sunt argumentele celor doi judecători:

• „Constată Curtea de Apel București că, la data de 28.03.2024, a fost depusă o copie a hotărârii Tribunalului de supraveghere Bari nr. 599/2024, prin care se arată că a fost finalizată executarea pedepsei recunoscute de Curtea de Apel din Bari la data de 27.11.2020, irevocabilă la data de 22.12.2020.
• Aşadar, la acest moment procesual, ulterior pronunţării soluţiei contestate, motivele, de fapt, care au condus la stabilirea cu autoritate de lucru judecat că hotărârea pronunţată de Curtea de Apel din Bari nu constituie un impediment pentru a pune în executare executarea pedepsei (…) au dispărut.
• Reține Curtea de Apel București că (instanțele din România – n.r.) au reținut că «mandatul de executare a pedepsei închisorii nu rămâne fără obiect înainte de executarea de către persoana condamnată a pedepsei pe teritoriul Italiei (…), în cazul în care persoana condamnată ar evada sau s-ar sustrage de la executarea pedepsei pe teritoriul statului italian».
• Așadar, apreciază Curtea de Apel București că, la acest moment procesual, pedeapsa de 4 ani de închisoare la care contestatoarea a fost condamnată prin sentința penală din 29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, a fost executată.
• A avut în vedere completul de judecată că «în acest sens, trebuie să se constate că pedeapsa închisorii cu suspendarea executării reprezintă o pedeapsă în sensul articolului 54 din CAAS (n.r. – Convenția de Aplicare a Acordului Schengen), întrucât sancționează comportamentul ilicit al unei persoane condamnate».
• Respectiva pedeapsă trebuie considerată ca fiind «în curs de executare» din momentul în care condamnarea a devenit executorie și în timpul termenului de încercare. Ulterior, după expirarea termenului de încercare, pedeapsa trebuie considerată «executată» în sensul aceleiași dispoziții.
• Or, nu poate fi considerată întemeiată formularea unei contestaţii la executare privind deducerea unei perioade de privare de libertate dintr-o pedeapsă care a fost deja executată. (…)
• Concluzionând, atât timp cât în cauza dedusă judecăţii există un impediment la executare dat de principiul «non bis in idem», indiferent de motivele care au condus la refuzul autorităţilor italiene de predarea a contestatoarei (Bica Alina Mihaela – n.r.), (…) are în vedere completul de judecată că riscul oricărei greșeli făcute de organul de urmărire penală sau de o instanță trebuie suportat de stat, iar erorile nu trebuie remediate în detrimentul persoanei în cauză”, se arată în documentul citat.

Recomandări

Cine a inventat ciclonul Ashley. „Teatrul absurd” al autorităților. Specialist în fenomene climatice: „Efectele negative pot fi mult mai mari”

Pretențiile Alinei Bica de la statul român depășesc un milion de euro

În paralel cu procesul penal în care cerea anularea condamnării primite pentru favorizarea lui Tender, fosta șefă a DIICOT a deschis pe rolul Tribunalului București un proces civil, în care cere daune de peste un milion de euro statului român.

Alina Bica are în vedere deciziile de achitare pe care le-a obținut în procesul mitei de 17.500 de euro (despre care procurorii DNA susțineau că ar fi luat-o pentru favorizarea afaceristului Horia Simu) și în cel privind acuzațiile de abuz în serviciu la ANRP (în care a fost deferită justiției pentru că, alături de alte persoane, i-ar fi acordat afaceristului Gheorghe „Stelu” Stelian despăgubiri supraevaluate).

Cauza civilă a fost înregistrată inițial pe rolul Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale de la Tribunalul București, însă instanța a trimis dosarul la Secția a V-a Civilă, unde urmează să primească un prim termen de judecată.

În motivarea hotărârii de declinare a competenței, judecătorul trece în revistă și pretențiile Alinei Bica:

• „Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, la data de 14.12.2023, sub numărul 37768/3/2023, reclamanta (Bica Alina Mihaela – n.r.) în contradictoriu cu pârâtul statul român prin Ministerul Finanțelor a solicitat:
• Obligarea pârâtului la plata daunelor materiale reprezentând salariul pe care nu l-a obținut ca procuror, pentru perioada 20.11.2014-08.06.2016, deoarece a fost suspendată din funcție, în baza hotărârii CSM din data de 24.11.2014, precum și cuantumul reprezentând zilele de concediu aferente perioadei în care a fost procuror,
• Obligarea pârâtului la plata sumei de 438.000 de euro cu titlu de daune morale pentru perioada în care a fost supusă pe nedrept punerii în mișcare a acțiunii penale și judecării sale pe nedrept, în două procese penale consecutive care au durat împreună 9 ani,
• Obligarea pârâtului la plata sumei de 580.000 de euro pentru repararea pagubelor produse ca urmare a privării injuste de libertate,
• Obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferentă sumelor solicitate cu cheltuieli de judecată”, se arată în încheierea din 19 iunie 2024.

Cele trei dosare de corupție ale Alinei Bica

Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii DNA în trei dosare:

• Unul în care fosta șefă a DIICOT a fost trimisă în judecată pentru că ar fi luat o șpagă de 17.500 de euro de la Șerban Pop (vicepreședinte ANAF) în scopul de a-i soluționa favorabil dosarul Cuprom în care era vizat afaceristul Horia Simu. În acest dosar, Alina Bica a fost achitată de Înalte Curte, însă partea care-i privește pe Pop și Simu se rejudecă la Curtea de Apel București.
• Al doilea, în care Alina Bica a fost acuzată că, pe vremea când era reprezentant al Ministerului Justiției în Comisia pentru acordarea despăgubirilor de la ANRP, ar fi votat despăgubiri supraevaluate cu 62 de milioane de euro către afaceristul Gheorghe „Stelu” Stelian. Fosta șefă a DIICOT a fost achitată alături de alți funcționari publici după redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu. Afaceriștii Dorin Cocoș și Gheorghe Stelian au fost obligați să plătească prejudiciul în urma constatării prescripției răspunderii penale.
• Al treilea dosar al Alinei Bica – în care a fost găsită vinovată – era cel referitor la favorizarea lui Ovidiu Tender, pe care tot ea îl trimisese în judecată în dosarul RAFO-Carom. Pe parcursul procesului, Nicoleta Tender, soția lui Ovidiu Tender, a declarat, în calitate de martor, că s-a „împrietenit” cu Alina Bica și că i-a dat fostei șefe a DIICOT un ceas Rolex, o poșetă Louis Vuitton și o statuie de bronz.

Nicoleta Tender a mai relatat că Alina Bica i-ar fi spus că prietenia sa cu Elena Udrea o va ajuta să ajungă procurorul general al României.

Pentru a-i cultiva anumite relații înalte în mediul diplomatic, în anul 2013, soții Tender au acceptat ca Bica să-i însoțească în vizite la reședințele ambasadorilor din Israel și Olanda la București. 

Urmărește-ne pe Google News