Judecătorii ÎCCJ au respins ca nefondate apelurile declarate de Alina Bica și DNA și a menținut pedeapsa de 4 ani cu executare pe care o primise inițial aceasta.
„În majoritate: respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpata Bica Alina Mihaela şi de Ministerul Public – DNA împotriva sentinţei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 2471/1/2015. În baza art.275 alin. (2) Cod procedură penală obligă apelanta intimată inculpată Bica Alina Mihaela la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, se arată în decizia dată miercuri de Instanţa supremă, citată de Agerpres.
Decizia judecătorilor ÎCCJ este definitivă.
În noiembrie 2018, Alina Bica a atacat pe cale extraordinară hotărârea de condamnare la patru ani de închisoare, care a dus la arestarea ei în Costa Rica, alături de fostul ministru al turismului Elena Udrea. Fosta șefă a DIICOT a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție o contestație în anulare împotriva sentinței.
În 19 martie, ICCJ a admis contestaţia în anulare şi a dispus rejudecarea apelului. Apărătorul Alinei Bica a solicitat în instanţă desfiinţarea hotărârii de condamnare, invocând decizia Curţii Constituţionale privind constituirea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Instanţa supremă.
Alina Bica a fost primul dintre condamnații cu rang înalt care s-au folosit de decizia Curții Constituționale cu privire la componența completurilor de judecată ale Curții Supreme.
CCR a constatat existenta unui conflict juridic de natura constituțională intre Parlament, pe de o parte, și Inalta Curte de Casație și Justiție, pe de alta parte, privind modul în care au fost constituite completurile de 5 judecători. În cazul Alinei Bica, formarea completului de apel este unul dintre motivele de contestație în anulare, relatează ziare.com.
Pe 26 iunie, Alina Bica a fost condamnată definitiv la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care au fost implicați milionarii Ovidiu Tender și Adriean Videanu. Fostul ministru al Economiei a fost, însă, achitat definitiv.
Decizia în acest caz a fost luată cu o majoritate a magistraților de de 4-1. Completul de 5 judecători a menținut sentințele date în faza de fond a procesului.
Conform unei declarații date de Elena Udrea la începutul lunii octombrie, Alina Bica nu s-ar afla pe teritoriul României.
Cu Alina Bica am mai vorbit. Din câte ştiu eu, Alina Bica nu mai calcă în România, nu mai vine în România. (…) De data aceasta, aşa cum v-am spus pe fugă la prima întâlnire, cred că lucrurile se schimbă în bine în justiţie şi cred că am şansa să mă apăr corect şi că argumentele mele, care sunt probate şi în fapt şi în drept, vor fi avute în vedere. Voi participa şi mă voi implica activ în procesele mele de data aceasta, lucru pe care nu l-am făcut înainte ştiind că orice aş face soarta mea era pecetluită. Acum, cred că am o şansă să mă apăr în faţa acestor acuzaţii care s-au formulat împotriva mea, pe vremea când acuzaţiile se făceau aşa de uşor cu un denunţ”, spunea, la acel moment, Elena Udrea, conform capital.ro.
Conform procedurilor, după ce mandatul de arestare va ajunge la poliție, Alina Bica va fi căutată la adresele cunoscute de pe teritoriul României. În cazul în care nu va fi găsită la aceste adresa, Alina Bica va fi dată în urmărire generală, pentru ca ulterior această procedură să se extindă la nivel internațional,
Surse judiciare au precizat pentru Libertatea că ultimele informații despre Alina Bica erau că fosta șefă DIICOT se află în Costa Rica. După decizia din 19 martie luată de ÎCCJ, Alina Bica avea libertatea să meargă oriunde în lume.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro