„Un om din secolul XXI nu poate să facă alergări prin curți ale miracolelor de secolul al XVIII-lea și să se mire că se iau după el cerșetori, câini, vagabonzi. E o inadecvare enormă și periculoasă, care face victime. Și care se auto-reproduce, că a crește în jurul unui asemenea loc nu dezvoltă o cultură urbană, ci una de junglă”, afirmă profesoara.

Prima soluție propusă de ea este desființarea comunelor Mogoșoaia, Chiajna și a satelor din Ilfov și includerea lor în municipiul București. „Evident, asta înseamnă să curmăm ambiguitatea în care Ilfovul (pe alocuri crima organizată) încalecă Bucureștiul. Nu are ce să mai caute la București un primar care nu militează măcar să realizeze cele de mai sus”, afirmă ea.

A doua este adoptarea unei legi a Bucureștiului, astfel încât să devină „un oraș unde cine are răspunderea are și puterea – Primăria Capitalei”, cere Mungiu-Pippidi. Astfel, considera Mungiu-Pippidi, se va rezolva și conflictul actual între primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, și primarul general Nicușor Dan privind responsabilitatea prezenței haitelor de câini.

În final, a treia propunere, este introducerea unei taxe pe avere combinată cu o taxă pe ilegalitate care să rezolve problema construcțiilor ilegale din București și suburbii.

„Cea mai bună soluție pentru aceste situații este să le luăm banii – demolările sunt poluante și nepractice, uite cât ne căznim cu turnul de lângă Catedrala Sf. Iosif. Dar hai să le cerem proprietarilor banii să facem un spital, chiar din clădirea lor, eventual. Nu vom recupera niciodată prejudicii unul câte unul, dar o recuperare globală, prin lege, e perfect posibilă, după care lumea va arăta alt respect față de lege”, conchide Mungiu-Pippidi.

Opinia integrală, semnată de Alina Mungiu-Pippidi pentru „România Curată”

Urmărește-ne pe Google News