O bucată uriașă de ghețar s-a desprins de pe muntele Marmolada din estul Dolomiților, provocând o avalanșă fatală, iar alpinistul italian Reinhold Messner dă acum vina pe încălzirea globală, care a topit ghețarul, dar vorbește în context și despre riscurile asumate de cei care s-au aventurat în zonă la temperaturi așa de ridicate.
Messner, primul om care a escaladat cele 14 vârfuri de peste 8.000 de metri, este născut la câțiva kilometri de Marmolada și a atras în mod repetat atenția asupra pericolelor schimbărilor climatice. „Odată cu încălzirea globală, ghețarii devin din ce în ce mai subțiri”, a declarat el.
„Blocuri de gheață au căzut întotdeauna, dar în anii ’60 exista un pericol mult mai mic să se întâmple acest lucru. Din păcate, munții suferă și ei din cauza poluării din marilor orașe”, a mai spus Messner.
Alpinistul a spus că știe bine Punta di Rocca, stațiunea montană aflată aproape de locul tragediei.
„Am urcat acolo de mai multe ori, chiar dacă nu am mai fost acolo de mulți ani”, a declarat Messner, ajuns acum la 78 de ani. „Acolo aproape că nu mai există gheață, seracul (bloc sau coloană de gheață, n.r.) nu trebuie să fie foarte mare”, a observat el.
„Este prea cald, temperatura de zece grade de ieri este incredibilă, permafrostul a dispărut și sub gheață se formează adevărate râuri de apă”, a mai spus Messner.
Imaginile dezastrului, scrie și cotidianul francez Le Monde, arată într-adevăr cantități imense de apă, mai mult decât blocuri compacte de gheață.
Ce ar trebui să facă un alpinist
El a subliniat că problema este valabilă pentru toți ghețarii, nu doar pentru cei din Alpi, și că pericolul pentru cei care se aventurează în astfel de zone este tot mai mare. „Acum se întâmplă în fiecare zi pe toți ghețarii, iar pericolul de sub seracuri este în creștere”, a spus Messner.
„Nu spun că cei care au fost acolo astăzi au fost imprudenți”, a subliniat el. „Să urci acolo, pe traseul normal, este un lucru obișnuit pentru cei care fac alpinism în acele părți. Un bun alpinist însă nu se duce sub un serac în acest moment”, a adăugat el.
„Arta alpinismului constă în a nu muri într-o zonă în care există acest risc și, pentru a reuși acest lucru, trebuie să fii atent tot timpul”, a avertizat italianul, care mai este cunoscut pentru prima escaladă fără oxigen a Everestului, dar și pentru traversarea Antarcticii, a Groenlandei și a deșertului Gobi fără ajutorul unui vehicul motorizat.
Un ghețar care se topește în ritm accelerat
Marmolada, situat la granița dintre regiunile Trentino-Alto Adige și Veneto și supranumit „Regina Dolomiților”, este cel mai înalt punct al acestui masiv din nordul peninsulei și unul dintre cele mai populare trasee de drumeție din Italia.
Ghețarul s-a rupt într-un punct aproape de unul dintre vârfurile masivului, Punta Rocca, situat la o altitudine de 3.309 metri, pe un traseu folosit cu regularitate de alpiniști.
Pe fața nordică, unde se află ghețarul, temperaturile ridicate din ultimele săptămâni au contribuit la accelerarea topirii permafrostului, „cimentul” muntelui.
Experții au exprimat o opinie similară cu cea a lui Messner. „Există momente în care pericolul crește și, odată cu el, crește și probabilitatea unei prăbușiri”, a explicat glaciologul Massimo Frezzotti, într-un interviu acordat agenției de presă ANSA.
„Dacă vă gândiți la ghețari ca la niște râuri înghețate care curg prin vale, este clar că drumețiile în astfel de condiții nu sunt sigure”, a observat el.
Dincolo de imprudența unor alpiniști, această tragedie este o altă ilustrare a impactului încălzirii globale, care afectează ghețarii alpini într-un ritm accelerat, scrie Le Monde.
În urmă cu o lună, căderea unui serac a ucis doi alpiniști în masivul Grand-Combin din Elveția, la câțiva kilometri de granița cu Italia. Deși topirea gheții nu cruță niciun masiv alpin, Marmolada este totuși un exemplu spectaculos pentru efectele încălzirii globale.
Acum doi ani, experții avertizau că ghețarul a pierdut mai bine de 80% din volum în ultimii 70 de ani. Marmolada a fost măsurat în fiecare an începând din 1902 și este considerat un „termometru natural” al schimbărilor climatice. Volumul de gheață a scăzut de la 95 milioane de metri cubi în 1954 la 14 milioane în prezent.
Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Padova, Marmolada ar putea dispărea până în 2050.