ComenteazăÎn sezonul 2018, din data de 2 mai și până în 13 septembrie, au fost înregistrate 196 cazuri de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecția cu virus West Nile, cu 21 decese la pacienți care prezentau co-morbidități, conform datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile.
Din totalul celor 21 de decese, șapte s-au înregistrat în București, patru în județul Iași, două în județul Olt și câte unul în județele Galați, Covasna, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Suceava și Teleorman.
Odată cu scăderea temperaturilor, specialiștii apreciază că în perioada următoare se așteaptă o scădere a numărului de cazuri de îmbolnăvire cu virusul West Nile.
Vectorii implicați în transmiterea virusului West Nile în țara noastră îi reprezintă mai multe specii de țânțari răspândiți atât în mediul urban cât și în cel rural.
Ministerul Sănătății reamintește autorităţilor administrației publice locale să intensifice măsurile de dezinsecție în localităţi pentru a preveni răspândirea infecției cu virus West Nile.
Specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii recomandă folosirea mijloacelor de protecție fizică a populației pentru evitarea expunerii la înțepăturile țânțarilor, precum protecția mecanică a tegumentelor, folosirea substanțelor repelente, plase de protecție la ferestre. Direcțiile de sănătate publică vor desfășura o campanie de informare a populației referitoare la măsurile necesare pentru protecția personală împotriva infectării cu virusul West Nile.
Specialiștii menționează că infecția cu virus West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înțepătură de țânțar.
Țânțarii sunt atrași de mirosul pielii și de ”dulceața” sângelui
Unele persoane nu au nicio problemă cu țânțarii, pe când altele au probleme grave, chiar letale.
Potrivit specialiștilor, țânţarii sunt atraşi de mirosul nostru, iar acesta se datorează în mare parte bacteriilor aflate pe pielea noastră. În pofida aceea a ce auzim adesea că țânțarii caută persoane cu sânge dulce, cercetătorii spun că insectele nu pot face distincție între proprietățile sângelui.
Trebuie evitată scărpinarea la locul înțepăturii
Medicii spun că ar fi recomandat ca persoanele care au multe înțepături de ţânţari să nu se scarpine, pentru a evita creșterea senzației de mâncărime.
”Atunci când un ţânţarul înțeapă, acesta lasă în urmă o parte din saliva sa, o substanţă ce conţine anticoagulanţi şi un anestezic local, printre altele. Corpul recunoaşte aceste substanţe drept un invadator străin şi trimite histamine pentru a contraataca. Scărpinarea duce la împrăştierea salivei ţânţarului, ceea ce stimulează eliberarea mai multor anticorpi şi duce la amplificarea senzaţiei de mâncărime, pornind un cerc vicios”, potrivit specialiștilor.