Zona în care un mal de pământ s-a prăbușit peste 6 muncitori ai unei companii din subordinea Primăriei Sector 3 era cunoscută cu probleme.
Încă de acum 3 ani, în 2018, angajații au văzut mai multe fisuri și plăci de granit deplasate în structura corpului C din cadrul Ministerului Culturii, partea dinspre râul Dâmbovița. Oamenii au reclamat problema.
La controale amănunțite care au urmat, și-au dat seama că fisurile ar putea avea legătură cu o alunecare de teren observată pe terenul dintre minister și Dâmbovița, exact unde s-a surpat pământul peste muncitori.
Informațiile apar în mai multe documente din arhiva Ministerului Culturii, care au fost puse la dispoziția publicului, prin intermediul ziarului, de către angajați ai instituției.
2018: „Situație deosebit de gravă”
Astfel, în iunie 2018, ministrul George Ivașcu trimite o scrisoare în dublu exemplar către doi șefi ai firmei Carpați Proiect SA – proiectantul lucrării – în care le transmite mai multe probleme de structură la clădirea Ministerului Culturii și la terenul aferent.
E vorba chiar de terenul dintre clădire – Corpul C, clădirea rotundă din spatele Bibliotecii Naționale a României, cea mai apropiată de săpăturile făcute în ultima lună – și cheiul Dâmboviței, unde luni s-a produs nenorocirea.
Ivașcu numește situația „deosebit de gravă” și numește trei probleme:
- sunt alunecări de teren în zona corpului C – râul Dâmbovița;
- s-au desprins plăci de granit de pe imobil, de pe treptele de acces, de pe pereții din zonele de acces și de pe fântânile arteziene;
- s-a fisurat peretele exterior de la ieșirea de urgență de la adăpostul ALA (zona corp imobil C).
Ministrul a cerut atunci un punct de vedere și, mai mult, „modul în care înțelegeți să interveniți pentru remedierea aspectelor semnalate”.
Mai mulți ingineri au sesizat problema
Într-un alt document, din anul 2019, secretarul general adjunct Adrian Vasile i-a trimis o notă de informare următorului ministru al culturii, Daniel Breaz.
Scrisoarea se numește, sugestiv, „Notă de informare pe tema degradării lucrărilor de construcții la imobilul din București, bd. Unirii nr. 22, Sector 3”, fiind enumerate și firmele care au făcut lucrările.
Aici se amintește din nou de alunecările de teren. Secretarul face însă și o legătură între alunecare și celelalte două probleme și spune că „ar putea genera desprinderea plăcilor de granit, respectiv fisurarea peretelui exterior”.
Potrivit documentelor, observațiile aparțineau unei echipe mixte, formate din ingineri colaboratori ai Ministerului Culturii, inginerul Bibliotecii Naționale și două persoane din Direcţia Achiziții Administrativ şi Investiții.
Pomi scoși la lucrări
Angajații Ministerului Culturii spun că alunecarea de teren era ținută în frâu prin plantarea unor copaci pe suprafața respectivă.
Ei vorbesc de mai mulți copaci – precum salcâmi – care sunt observați și în perspectiva Google Maps și Google Earth. Pomii puși de colo-colo pe dâmb sunt vizibili și pe Street View.
Asta după ce, într-o fotografie din 2017, postată pe același site, aceștia nu se observă, ci doar câțiva brăduți tuia ornamentali.
În momentul lucrărilor începute acum câteva săptămâni, toți copacii de pe terenul respectiv au fost scoși.
Ziarul a încercat să-i contacteze pe cei doi foști miniștri, însă cei doi n-au răspuns solicitării.
Libertatea a cerut un punct de vedere referitor la acest subiect și de la Ministerul Culturii, care n-a oferit, deocamdată, vreun răspuns.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro