ComenteazăSfântul Nicolae, cel de la care a plecat legenda Moşului cu acelaşi nume, este sărbătorit de toate bisericile creştine în ziua de 6 decembrie. Născut în localitatea Patara, din Turcia de azi, în jurul anului 280 după Hristos, a trăit, se pare, până în anul 345. Lui Sf. Nicolae i se atribuie numeroase minuni înfăptuite în timpul vieţii, de la învierea unor adolescenţi ce fuseseră prădaţi şi omorâţi la hanul unde poposiseră, la salvarea unor nave în pericol de scufundare, sfântul îmblânzind marea cu rugile sale. El este considerat ocrotitorul călătorilor, al marinarilor, dar şi al copiilor. Ales episcop de Mira, Nicolae a participat la ConciliulI ecumenic de la Niceea, în anul 325.
După o viaţă plină de generozitate, acesta a murit într- o zi de 6 decembrie. O parte din mâna Sf. Nicolae se află, ca preţioasă relicvă, în Biserica Sf. Gheorghe cel Nou din Bucureşti.
Legenda a apărut acum 1.000 de ani
Se spune că odată, pe la începutul secolului al IV-lea după Hristos, trăia ca episcop al oraşului Mira – numit Kocademre, în Turcia de azi – un om credincios, învăţat şi cu mare iubire pentru cei nevoiaşi. Tot atunci, în aceeaşi localitate, un bărbat ce fusese bogat cândva se chinuia în sărăcie să-şi crească cele trei fete. În disperare, acesta se gândi să le dea ca sclave prin locuri şi case străine, ca să poată supravieţui. Nicolae auzi de necazul omului. Şi când veni rândul fetei celei mari să plece, c-o noapte înainte, se furişă nevăzut la casa respectivă şi aruncă pe geam o pungă de bani. Când tatăl o descoperi de dimineaţă cu uimire, se miră nespus şi plânse de bucurie. Veni şi rândul fetei mijlocii, iar situaţia se repetă. Nicolae lăsă, neştiut, o altă pungă cu bani, iar fata fu salvată de ruşine şi de soarta nedreaptă. La fel se întâmplă apoi şi cu fata cea mică. De data aceasta însă, tatăl, dornic să afle cine e binefăcătorul, îl pândi şi-i văzu chipul. Îi mulţumi cu lacrimi fierbinţi, dar nu se putu stăpâni să nu povestească şi altora ce văzuse. De atunci, se spune că Moşul preferă să rămână nevăzut.
Arunca banii pe hornul casei
O altă variantă a poveştii spune că, a treia oară, Nicolae ar fi aruncat banii prin hornul casei, punga poposind în ciorapii puşi la uscat lângă focul din vatră. De atunci, e şi obiceiul ca darurile din această noapte să se regăsească în ciorapi sau în încălţăminte. El nu aduce însă doar cadouri copiilor buni, ci îi şi pedepseşte pe cei răi, lăsând o nuieluşă de alun sau de măr cu care aceştia să fie bătuţi la palme de părinţi. Originea pedepsei se află tot într-o întâmplare din viaţa Sf. Nicolae. Participând, ca episcop de Mira, la primul conciliu de la Niceea al creştinătăţii, el l-a înfruntat pe preotul Arie, care susţinea erezia conform căreia Iisus Hristos nu ar fi fost Fiul lui Dumnezeu, ci doar un bărbat cu puteri supranaturale. Atunci, Nicolae, deşi era cunoscut ca un om liniştit şi paşnic, l-a pălmuit pe Arie în faţa adunării. Cultul Sf. Nicolae, născut în jurul anului 1.000, s-a suprapus peste alte legende populare despre un personaj care aduce cadouri celor cuminţi şi pedepse celor răi. Din personajul Moş Nicolae s-a născut în secolul al XIX-lea şi cel al lui Moş Crăciun. Se pare că olandezii care au ajuns în America în secolul al XVI-lea au adus cu ei credinţa în Moş Nicolae, pe care îl numeau Sinter-Klaas. În timp şi sub influenţa limbii engleze, el a devenit “Santa Claus”, Moş Crăciun de azi.
Iată ce dăruiesc vedetele de Moş Nicolae!
Iată ce dăruiesc oamenii obişnuiţi de Moş Nicolae!
Tu ce cadouri ai luat de Moş Nicolae?