„Am dreptul să-mi curm suferința”. Tot mai multe țări permit libertatea unei persoane de a alege când să moară

În luna august, Mario i-a trimis ministrului sănătății italian Roberto Speranza o scrisoare în care îi spunea că este într-o „durere tot mai mare”.

Așa cum am dreptul la tratament, am și dreptul de a-mi curma suferința.

Din scrisoarea lui Mario:

Bărbatul, care a rămas paralizat în urmă cu 10 ani în urma unui accident rutier, așteaptă acum o decizie din partea Comitetului de Etică al Autorității Locale de Sănătate din regiunea Marche cu privire la metoda prin care va avea loc decesul său.

„Mă simt ușurat”, a spus Mario după primirea veștii că i-a fost acceptată solicitarea de sinucidere asistată.

Primul caz de sinucidere asistată

Situația lui Mario a fost un impuls de mobilizare pentru activiștii care luptă pentru dreptul la moarte. Ei au strâns peste un milion de semnături prin care cer un referendum pe această problemă.

În Italia, eutanasia și sinuciderea asistată nu sunt enunțate și permise de lege. Cu toate astea, în 2019, Curtea Constituțională a permis unui bărbat paralizat complet să moară la cerere. Prin această decizie a Curții, autoritățile au legalizat, practic, dreptul unui pacient aflat în suferință de a decide singur asupra vieții sale.

Recomandări

Motivele invocate de judecători pentru care Laura Crișan și complicii săi au fost eliberați din arest în dosarul asasinatului cu bombă de la Arad

Mario va deveni primul caz de sinucidere asistată din Italia, însă la nivel global, subiectul rămâne unul controversat. Dezbaterea se duce între cei care spun că eutanasia și sinuciderea, chiar și la cerere, sunt păcate și cei care afirmă că oferă dreptul la demnitate.

Ce este moartea asistată

Moartea asistată se referă atât la eutanasie, cât și la sinucidere. Diferența dintre cele două este dată de persoana care face actul final: eutanasia este făcută de medic, la cererea pacientului, oferindu-i, spre exemplu, o injecție letală. În cazul sinuciderii asistate, medicul este doar martor și îi oferă pacientului medicamente pe care să și le administreze singur.

În urmă cu 30 de ani, moartea asistată era ilegală în toată lumea, mai puțin în Elveția. Acum, este legală, într-o formă sau alta, în zeci de state.

În Olanda și Belgia, copiii pot cere să moară

Spre exemplu, în Olanda, atât eutanasia, cât și sinuciderea asistată sunt legale dacă pacientul este în suferință insuportabilă și nu există nicio șansă de îmbunătățire a stării sale. Oricine cu vârsta de peste 12 ani, deci inclusiv copiii, poate invoca dreptul la moarte asistată, însă cei sub 16 ani au nevoie de acordul părinților.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: Ce cred românii despre dezbaterile electorale

Doi medici trebuie să-și dea permisiunea pentru asta, iar pacienții trebuie să îndeplinească și ei niște criterii. Să fie în deplinătatea facultăților mintale, de exemplu.

Belgia, Luxemburg, Canada și Columbia au legi pentru eutanasie și sinucidere asistată, cu toate că sunt câteva diferențe. De pildă, în Columbia, doar pacienții cu boli în stadii terminale pot cere asta, în timp ce Belgia, cu toate că nu are niciun fel de restricție de vârstă, permite moartea asistată doar pentru copiii cu boli incurabile.

Mai multe state din SUA, printre care California, Colorado, Hawaii, Oregon, New Jersey, Vermont și Washington permit sinuciderea asistată. La fel și cinci state australiene. Criteriile de permisiune a morții asistate variază de la un stat la altul. În unele țări, moartea asistată este permisă din simplul fapt că nu este interzisă clar prin lege.

Turismul suicidal

În 2018, omul de știință David Goodall, specializat în botanică și ecologie, a plecat de-acasă, din Australia, pentru ultima sa vizită în Europa. La 104 ani, Goodall a traversat lumea pentru a-și încheia socotelile cu viața. O viață pe care o considera o povară, atât pentru el, cât și pentru cei din jurul lui, care erau nevoiți să-i poarte de grijă.

Recomandări

Ce s-a ales de afaceristul Jenică Ioniță, fost partener cu Dragoș Băsescu și omul oligarhului rus Oleg Deripaska în România. Execută 14 ani de pușcărie în China

„Nu mai vreau să continui. Sunt fericit că am șansa ca mâine să-i pun capăt”, le-a spus omul de știință jurnaliștilor elvețieni, potrivit BBC.

La câteva luni după moartea sa, statul australian Victoria a legalizat eutanasia voluntară, însă doar în cazul pacienților cu boli în stadii terminale, cu o speranță de viață de cel mult șase luni. Chiar și așa, Goodall tot ar fi trebuit să facă ceea ce specialiștii numesc „turism suicidal” – adică să apeleze la astfel de servicii medicale în state cu o legislație mai permisivă în ceea ce privește eutanasia sau sinuciderea asistată.

Spania a ajuns în primăvara acestui an pe harta acestui tip de „turism” și a devenit, alături de Olanda, Belgia, Luxemburg și Elveția, al cincilea stat european care le permite oamenilor cu boli incurabile să decidă asupra propriilor vieți.

Austria se pregătește să legalizeze moartea voluntară de anul viitor

Tot mai multe țări au introdus în legislație dreptul la „a muri cu demnitate”, așa cum îl descriu activiștii. De la începutul lunii noiembrie, eutanasia și sinuciderea asistată au devenit legale și în Noua Zeelandă, după ce anul trecut, 65% dintre cetățeni au votat, în cadrul unui referendum, în favoarea unei propuneri legislative care să le ofere bolnavilor în stadiu terminal dreptul de a alege să-și încheie viața.

În Austria, Curtea Constituțională a hotărât, în decembrie anul trecut, că interdicția la moartea voluntară, sancționabilă cu închisoare de până la 5 ani, este neconstituțională. Autoritățile pregătesc acum un proiect legislativ care să stabilească exact condițiile în care vor fi aprobate eutanasia și sinuciderea asistată, potrivit publicației thelocal.at. Dacă legea nu va trece de Parlament până la sfârșitul anului, interdicția va fi pur și simplu ridicată.

În România, eutanasia se pedepsește cu închisoare

Cu toate că tot mai multe țări legalizează moartea voluntară, sinuciderea asistată și eutanasia rămân un subiect tabu.

Grupurile conservatoare și religioase din toată lumea se împotrivesc acestor practici în mare parte din motive ce țin de credință. Ele spun că eutanasia, deși făcută la cerere, rămâne o crimă, iar sinuciderea este tot un păcat.

În România, moartea asistată este interzisă prin lege și se pedepsește cu închisoare de până la 5 ani. Și Codul deontologic al medicilor interzice eutanasia.

Realitatea dovedește însă altceva. În statele cu istorie în moartea asistată, organizațiile neguvernamentale din domeniul social care au urmărit îndeaproape această practică nu au raportat niciun abuz, scrie The Economist. În orice caz, mai notează publicația, regulile sunt de multe ori prea restrictive pentru a lăsa loc de abuzuri din acest punct de vedere.

Spre exemplu, statul australian Victoria interzice medicilor să le spună pacienților despre moartea asistată, astfel că de multe ori ei nici nu știu că au această opțiune. Asta, pe lângă faptul că cele mai multe țări aprobă eutanasia sau sinuciderea asistată doar celor bolnavi în stadii terminale și care au mai puțin de șase luni de trăit. Altele oferă o perioadă de 90 de zile persoanei a cărei moarte nu este chiar atât de previzibilă pentru a căuta alternative la tratament, mai scrie The Economist.

Cei care apelează la moarte voluntară sunt în mare parte bolnavi de cancer

Ponderea celor care apelează la eutanasie voluntară sau sinucidere voluntară în numărul total de decese anuale variază de la un stat la altul, de la 0,3% la 4,6%, potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical Association. De exemplu, în statul american Washington au fost, în 2015, puțin peste 100 de cazuri la peste 35.000 de decese în 2015.

Elveția, în schimb, a cunoscut o creștere rapidă: aproape 1.000 de morți voluntare în 2015, comparativ cu puțin sub 200 în 2003. În Olanda, peste 4% din totalul deceselor au fost cazuri de eutanasie voluntară.

Motivele celor care vor să moară: teama de a-și pierde demnitatea

„Oamenii nu mai așteaptă să fie adoptate legi”, avertizează Katie Engelhart, jurnalistă și autoarea cărții „The Inevitable”, într-un interviu pentru The Economist. Cartea analizează dreptul la moarte din punct de vedere legal, etic și moral și prezintă situații în care oamenii, obosiți să mai caute calea legală pentru a muri, sfârșesc prin a cumpăra de pe internet substanțe letale pe care și le administrează singuri.

Iar motivele pentru care fac asta sunt mai degrabă existențiale decât fizice: teama de a fi o povară, teama de a-și pierde demnitatea. Sunt argumente asemănătoare cu ale celor care caută moartea prin canalele legale, notează The Economist.

„În Vest, moartea voluntară schimbă cultura morții. Oamenii vorbesc mai mult despre asta”, spune antropologa Naomi Richards. Moartea devine un eveniment controlat, adaugă ea. Ellen Wiebe, un medic canadian, afirmă că acest mod de a muri, liniștit, devine atrăgător după ce secole moartea a fost mai degrabă ceva de ascuns.

„Principiul că oamenii au dreptul de a alege când și cum să-și pună capăt vieții este, credem noi, unul puternic. Dovezile din țările care permit moartea voluntară arată că abuzurile în acest sens sunt doar ipotetice, pe când beneficiile sunt reale: pune capăt suferințelor și redă demnitatea oamenilor la sfârșitul vieții lor”, concluzionează jurnaliștii de la The Economist.

Urmărește-ne pe Google News