«Am făcut zidul ca să înceteze scandalurile»

De când se ştiu, locuitorii din comuna braşoveană Tărlungeni au convieţuit cu ţiganii. Comunitatea rromilor a crescut cu fiecare an şi, o dată cu ea, s-au îndesit incidentele cu românii şi cu maghiarii. Cel puţin aşa susţin aceştia din urmă, şi tot ei spun că zidul ridicat de primar, după ce acesta a cumpărat terenul de lângă şcoala satului, a fost ca o gură de aer. “Se certau între ei întruna. Am făcut zidul ca să înceteze scandalurile”, ne-a spus primarul Iosif Kiss.

Rromii au adunat într-un an amenzi de peste 40.000 de lei

Țiganii sunt acuzaţi de vecinii lor de peste gard că au băgat frica în românii şi în maghiarii de aici, astfel că, după lăsarea întunericului, puţini sunt cei care îndrăznesc să intre în “ţigănie”. “Eu am fost proprietarul morii care, în urmă cu un an, a fost cumpărată şi împrejmuită de primar. Am avut tot felul de probleme cu ţiganii. Îmi intrau în curte, furau, au sărit şi la bătaie”, ne-a spus Ioan Punkosti, un fost vecin al rromilor.

Iar povestea bărbatului e confirmată şi de statisticile poliţiei. Oamenii legii susţin că, în decursul unui an, rromii din Tărlungeni au primit amenzi care, cumulate, depăşesc 40.000 de lei. “Au fost date peste 350 de amenzi, iar sesizări din partea românilor şi a maghiarilor de aici sunt aproape 400 pe an. Practic, în fiecare zi încalcă legea. Fură, se bat, sparg locuinţe”, a afirmat un poliţist din comună. Acum ceva timp, rromii ar fi spart geamurile şcolii ca să ia lemnele…

Recomandări

Cât de mult au ridicat audiențele Realitatea Plus femeia-locomotivă Anca Alexandrescu și candidatul ezoteric Călin Georgescu

În replică, ţiganii susţin că muncesc. Nu fură, nu dau în cap. Şi au drept argument palmele bătătorite şi murdare pe care le întind spre noi, ca să ne convingă.

Şi-au pus gard de 3 m înălţime

Localitatea braşoveană Tărlungeni nu este singurul loc unde ţiganii sunt izolaţi. La Drobeta-Turnu Severin, Mehedinţi, un cartier de blocuri în care trăiesc peste 1.000 de rromi a fost transformat într-un adevărat ghetou şi separat de “lumea civilizată” cu un gard înalt de peste trei metri.

Blocul rromilor din Severin , L1, este chiar lângă sediul Apelor Române, care funcţionează în L2. Construcţiile sunt lipite una de alta. Cu toate acestea, în vreme ce unul are toate condiţiile, celălalt nu are nici măcar grupuri sanitare sau apă la robinet.

Cei peste 1.000 de rromi, dintre care 200 de copii, care trăiesc aici, se spală la o cişmea din stradă şi îşi fac nevoile pe lângă zidurile blocului.

Ca să-i ţină pe ţigani la distanţă şi ca să scape de priveliştea dezolantă, angajaţii societăţii Apele Române Mehedinţi au înălţat în jurul blocului un gard înalt de peste trei metri, care să-i separe de mahala.

“Este inadmisibil să ignori peste 1.000 de persoane, chiar dacă sunt rromi, şi să-i izolezi cu ziduri înalte de peste trei metri. Trăim într-un ghetou”, susţine Ilie Birvu, locatar în blocul L1.

Urmărește-ne pe Google News