Sătenii au fost invitați de primarul Puskas Elemer într-un efort de mediere, pentru a-și exprima opinia legată de angajarea a doi brutari din Sri Lanka la cea mai mare brutărie din regiune. Sosiți la jumătatea lui ianuarie, cei doi brutari calificați, care mai lucraseră în Dubai și Qatar, au stârnit îngrijorarea localnicilor, care au devenit din ce în ce mai vehemenți: îi vor plecați.
- Întâlnirea, care a început cu o rugăciune, a durat 3 ore. S-a vorbit exclusiv în maghiară și atmosfera a fost calmă, serioasă, presărată cu glume și hohote de râs.
- Nu e vorba despre rasism, au spus oamenii cu care am discutat după întâlnire; ei au explicat că întreaga comunitate e supărată pe patronul brutăriei pentru felul în care și-a tratat, de-a lungul vremii, angajații.
- Au fost și voci care i-au apărat pe muncitori: „Acești doi srilankezi fără vină sunt la fel ca secuii noștri, care în speranța de mai bine și-au părăsit pământul strămoșesc”.
- Pe de altă parte, oamenii s-au plâns că muncitorii vin dintr-o țară cu probleme, unde au fost bombardate biserici catolice, dar se tem și că ar putea răspândi coronavirusul.
Sătenii nu vor să lucreze la brutărie
Tensiunile cu tentă rasistă au apărut în urmă cu aproximativ o săptămână – proteste la primărie, hate speech pe Facebook și amenințări la adresa gazdelor la care stăteau străinii -, fapte care au determinat Inspectoratul de Poliție Județean Harghita să deschidă un dosar de cercetare penală în rem pentru infracțiunea de incitare la ură. Consiliul National pentru Combaterea Discriminării s-a autosesizat și el.
Pe parcurs, situația a dezvăluit conflicte mai adânci între săteni și patronii brutăriei. Cei din urmă au pus angajarea singalezilor (grup etnic majoritar în Sri Lanka) pe seama lipsei de forță de muncă locala. Sătenii, la rândul lor, spun că nu vor să lucreze pentru brutărie din cauza salariilor mici, a volumului de muncă și a lipsei asigurării de sănătate: “Și eu am lucrat la Csaba”, spune Forti Katalyn. “Am intrat la muncă la ora 3, a doua zi la ora 14 eram tot acolo. […] Personalul era înregistrat cu 4 ore, 6 ore, femeia de serviciu era cu 2 ore”.
Oamenii au dreptate, deci asta nu e rasism, că sunt foarte suparăți pe patron, din cauza că nu dă salarii la oameni, cum se poartă cu oamenii. Oameni operați, a doua zi trebuiau să meargă la lucru, nu a dat concediu medical, nu a plătit contribuția sociala, așa au spus oamenii. […] și de asta sunt foarte suparăți, nu din cauza celor doi muncitori, din cauza că de aici nu angajează oameni cu pretenția că nu au pregătire corespunzătoare.
Ecaterina Petre, 77 ani:
Patronii brutăriei, desi invitați, nu au participat la adunarea sătească, dar au trimis o scrisoare în care au cerut “iertare comunității” și au propus mutarea celor doi angajați singalezi din producție în alte posturi și mutarea reședinței lor într-un oraș învecinat.
Scrisoarea a fost citită de preotul catolic Bírók Károly, unul din promotorii inițiali ai mișcării împotriva migranților. Pe 29 ianuarie preotul, împreună cu aproximativ 200 de oameni au cerut primarului în cadrul unei ședințe a consiliului local organizarea unui referendum pentru stoparea afluxului de imigranți. Arhiepiscopul romano catolic de Alba Iulia a condamnat gestul preotului, spunând într-un comunicat de presa că “s-a implicat într-un conflict care îi depășește competențele”.
Apărare pentru muncitori și neliniști locale
Deși discuția principală a fost referitoare la nemulțumirile sătenilor față de fostul angajator, neliniștea cu privire la prezența celor doi muncitori singalezi încă plutește asupra comunității din Ditrău.
“Despre Sri Lanka la știri au arătat că anul trecut s-au bombardat biserici catolice, că acolo fac bombe și oamenii au frică de asta. Foarte mulți află tot de la televizor și media. Acum este și Coronavirus și cred că de acolo vine. Oamenii au frică și pâinea o cumpără foarte mulți oameni, nu numai la Ditrău – la Lăzarea, la Gheorgheni”, spune Biro Eniko, de 33 de ani.
Părerile sunt împărțite, unii săteni văzându-i pe cei doi muncitori prin prisma rudelor lor plecate la muncă în Europa.
Acești doi srilankezi fără vină sunt la fel ca secuii noștri, care, în speranță de mai bine, și-au părăsit pământul strămoșesc. […] Dar cum am dormi dacă am ști că prietenii, copiii noștri pot fi alungați, vor să-i bată, să le ardă casele acolo unde și-au găsit de lucru?
Bajko Tibor, localnic, la adunarea sătească de la Ditrău:
Ce se va întâmpla cu cei doi brutari singalezi a rămas la latitudinea angajatorului, potrivit unei declarații a primarului la sfârșitul adunării sătești (între timp, conducerea brutăriei a decis că cei doi srilankezi vor rămâne angajați – n.r.).
Nici dacă aspectele sesizate de săteni vor fi cercetate nu este clar, dar Puskas încearcă să medieze și această parte a conflictului: “Vom face o petiție cu oameni care au venit voluntari să ne spună ce probleme sunt acolo, pe care nu le știm noi, pentru că este o firmă. Noi ca mediatori vom transmite către firmă.”
Celălalt Ditrău: mândria comunei, biserica fortificată
“Nimic nu e întâmplător”, îmi spune Biro Andras, sau Andras Bacsi, cum mi s-a prezentat, la câteva minute după ce îmi întinde ghiozdanul cu laptop și echipament, pe care îl uitasem la căminul cultural și după care zburasem înapoi 20 de km.
Foarte adevărat în acest caz, pentru că Biro mi-a arătat o altă parte a Ditrăului. A lucrat la căminul cultural timp de 30 de ani și este mândru de comuna lui. Vorbește bine românește, pentru că a studiat și la gimnaziu, și la liceu în scoli românești. Mă întreabă dacă am vizitat biserica și se oferă să mă însoțească.
Biserica fortificată e primul lucru care se vede de departe când conduci spre Ditrău. De aproape e și mai impunătoare.
Sfințită în 1913, a fost construită cu meșteri locali și decorată de artiști din Ungaria și Italia. Comuna este în drumul de pelerinaj Via Mariae, o rută de pelerinaj care unește Austria, Slovacia, Ungaria, Polonia, Croația, Bosnia, România.
Uneori mai merg vara cu turiști de-a lungul rutei în zona noastră. Acum că sunt la pensie, am timp și îmi place să îi acompaniez. Dar iarna e cam pustiu pe la noi.
Biro Andras, localnic din Ditrău:
În drum spre mașină aflu că Ditrău este și satul de origine al familiei lui Puskás Tivadar, inventator, părintele conceptual al centralei telefonice. Prima centrală telefonică, bazată pe ideea lui Puskás, a fost construită la Boston de compania de telefoane Bell în 1877.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro