9 comentarii„Este un termen jignitor la adresa femeii. Femeia nu are de ce să-și dorească să fie feministă. Poate prin propriile puteri să obțină ce-și dorește. Nu există discriminare. Nu avem de ce să ne dorim să fim feministe. Putem fi feminine, nu feministe”, spune Adela Târziu, președinta organizației de femei din AUR.
Dezbatere despre femei, egalitate de gen și meritocrație
Organizată de Institutul de Studii Politice Conservatoare Mihai Eminescu, condus de Claudiu Târziu, dezbaterea „Femeia – între normalitate și ideologie” a reunit câteva zeci de membri și simpatizanți AUR. Femeile au dominat în sala Nicolae Iorga din Parlament, acolo unde s-a ținut conferința.
Discuțiile au fost despre „valorile principale care definesc femeia în lumea contemporană și rolul acesteia în societate”, egalitatea și cotele de gen, precum și despre cât de dăunător este curentul progresist al feminismului.
Femeile din AUR s-au declarat categoric împotriva introducerii unor cote de gen, invocând argumentul meritocrației: și femeile, și bărbații trebuie să avanseze în carieră pe merit și pregătire, au spus ele, după cum a relatat Libertatea.
Să fii feministă este jignitor, cred femeile din AUR
De la microfon, vorbitoarele s-au declarat „feminine, nu feministe”, susținând că feminismul este o „rătăcire a doctrinei de stânga ce duce la anularea identității femeii” și distruge familia tradițională.
Într-o pauză, pe holurile Parlamentului, am întrebat participantele care au ținut să tragă această linie clară între feminism și feminitate ce înseamnă feminismul din punctul lor de vedere și de ce îl resping cu fermitate.
Argumentul lor principal a fost că prin feminism se dorește o „egalizare brutală” și se pune o presiune asupra femeii de a face activități în general dominate de bărbați, doar pentru a fi într-un număr mai mare. Prin asta, spun ele, femeia este masculinizată.
„Feminismul are acea latură care astăzi, în 2023, înseamnă o propagandă destul de bolnăvicioasă, maladivă, care include femeia doar într-o zonă de inferioritate”, este de părere senatoarea Rodica Boancă, singura femeie din grupul AUR din Senat.
Feminitate versus feminism
Deși termenii sunt similari și strâns legați, pentru că amândoi se referă la validarea femeii, feminitatea și feminismul au abordări oarecum diferite, arată cercetările internaționale.
În viziunea eticienei și psihologei Carol Gilligan, spre exemplu, feminitatea este centrată pe etica grijii, care se referă la grija față de nevoile și așteptările celorlalți, ale familiei, în special, la conexiunea și relațiile cu cei din jur, la responsabilitățile pentru alții.
La polul opus, feminismul este centrat pe justiție, dreptate și egalitate și are o latură mai politică, în sensul că este dedicat luptei pentru egalitate și împotriva patriarhatului. Focusul este pe femei și opresiunea lor, ceea ce face acest concept diferit de cel al feminității, arată specialiștii.
Teoreticienele feministe sunt de părere că feminitatea are ca scop principal scoaterea în evidență a activităților pe care femeile le practică în mod distinct, în care sunt implicate mai mult decât bărbații, respingând, în același timp, practic, independența femeii. Ele critică această abordare a lui Gilligan, spunând că etica grijii nu este numai a femeilor, iar susținerea acestei idei doar întărește stereotipurile despre femei și despre rolurile lor în familie și în societate.
„O brutală aducere a femeii într-o zonă de masculinizare”
Adela Târziu, psihoterapeută și președinta organizației de femei a AUR, e de părere că „nu există discriminare”, astfel că „femeia nu are de ce să-și dorească să fie feministă”, pentru că își poate atinge singură țelurile. Soția senatorului Claudiu Târziu e de părere că „feministă” este un termen jignitor la adresa femeii.
„Feminismul înseamnă să-ți dorești cu ardoare să fii diferit, pus într-o ipostază sau într-o funcție pentru că ești femeie, nu prin meritele tale, deci cumva sari niște etape”, a spus Adela Târziu. Din punctul său de vedere, rolul principal al femeii este de mamă și soție, cariera fiind pe ultimul plan.
Senatoarea Rodica Boancă încurajează femeile să se implice în orice domeniu dominat de bărbați, dar „nu pentru a fi la număr”. Cotele de gen reprezintă, în opinia sa, o dovadă de „ipocrizie fără margini”.
„Se vede această brutală aducere a femeii într-o zonă de masculinizare, de rigidizare, de anulare a feminității. Iată, în Parlament sau în politică se vrea să fie neapărat un anumit indice de gen. Eu aș vrea să fie 100% femei, dacă s-ar putea, dar totul trebuie să fie pe meritocrație. Trebuie ca femeia să-și dorească să fie acolo. La cum pun ei problema, femeile vor fi practic aduse forțat, fără să fie pregătite să fie acolo. Nu poți lua pur și simplu niște femei să le pui să fie director”, afirmă politiciana.
Boancă crede că orice femeie este suficient de puternică și capabilă să facă orice își dorește, dacă vrea. „Trebuie doar să dovedească, la fel ca un bărbat”, punctează ea.
„Femeile au suficiente drepturi”
Meritocrația a fost des invocată în dezbaterea de sâmbătă ca argument în respingerea cotelor de gen. Este definită ca ideea că toți au șanse egale să avanseze pe scara ierarhică, indiferent de statut, dacă sunt muncitori.
Experții în feminist resping însă acest argument, spunând că nu ia în considerare anumite privilegii pe care unele categorii le au deja. Spre exemplu, faptul că politica a fost mereu dominată de bărbați, iar aceștia au mai multă experință în acest domeniu și mai multe conexiuni și relații.
„În momentul în care tu ceri criteriul «ce funcții ai avut înainte», «ce ai făcut în politică», atunci care e probabilitatea ca o femeie să vină cu un dosar asemănător cu al unui bărbat, din moment ce ele au fost ținute pe tușă tot timpul?”, spunea profesoara universitară Mihaela Miroiu, cu studii în feminism, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Maria Arvinte, medic și membru AUR, se declară „pentru echilibru” și împotriva cotelor de gen. Spune că mișcarea actuală feministă a fost dusă la extrem.
La rândul său, o altă membră AUR afirmă că este datoria femeilor să nu se lase reduse la tăcere și să urce pe merit, nu pe cote de gen.
„Mai degrabă mă simt feminină. Poate prin educație, fire, comportament… Avem suficiente drepturi la momentul acesta de care profităm. Avem drept la vot, la opinie, la a ne expune părerile, nu ne sunt interzise toate aceste lucruri”, e de părere o simpatizantă a partidului.
„Feminismul este un termen adaptat de propaganda minorităților sexuale”
Andreea Băluță, în vârstă de 42 de ani, profesoară de limba engleză, nu se identifică nici ea cu mișcarea feministă. Crede că este un termen folosit greșit, în scopuri politice, inclusiv de către minoritățile sexuale. „Este adaptat propagandei lor”, afirmă ea.
„Feminismul ar trebui să fie un curent prin care femeii i se permite o creștere în societate. Noi nu vom fi niciodată egale cu bărbații – femeia este femeie, bărbatul este bărbat. Avem fiecare rolurile sale în societate”, mai spune Andreea Băluță.
Admite că sunt domenii în care femeilor li se permite mai puțin să participe activ, să se implice, așa cum este politica, dar nu introducerea unor cote de gen va rezolva problema asta.
„În loc să existe aceste cote de gen, ar trebui să existe libertatea să fie permis oricui să intre, femei sau bărbați. Cotele de gen sunt o barieră. Mi s-ar părea corect ca o persoană să avanseze pe meritocrație, pe ce muncește. Dacă femeile sunt mai bune decât bărbații, trebuie să ajungă pe pozițiile alea, nu să se oprească la cota de gen”, explică aceasta.