intelegea pe atunci foarte bine cu SC Bacau. Noi castigam acasa la doua goluri diferenta, ei isi luau punctele inapoi la un scor identic. Noi, jucatorii, nu aveam ce face”, a povestit Lucian Hristea, acum de 37 de ani, fost international de juniori, tineret si olimpic, „goalkeeper-ul” pitestenilor intre 1985 si 1992. Apropo, cat a fost in tur Arges – National?
„Am jucat la FC Arges sapte ani, la aproape toate meciurile cu Dinamo veneau „ordine de sus” si trebuia sa pierdem la minimum doua goluri. in anul 1987, la un joc de acasa cu Dinamo, o persoana importanta a venit la Halagian si i-a spus ca trebuie sa piarda cu 2-0. Pana la urma, scorul a fost 4-0 pentru noi si a iesit taraboi mare”, rememoreaza Hristea.
Focsaneanul sustine ca, in 1985, „oficialii clubului Dinamo din acea vreme au schimbat programul meciurilor cu FC Arges. in loc sa se joace cum era normal, in Trivale, ne-au chemat la Bucuresti. De ce? Dupa cateva zile, „cainii” jucau cu Vardar Skoplje, in Cupa UEFA si nu trebuia sa se oboseasca prea mult. Am batut cu 2-1 si am fost bagati in sedinta. Dupa acest rezultat, Cernaianu a fost schimbat. in locul lui a fost adus Mircea Lucescu”.
Hristea mai spune ca „in general, Steaua se baza numai pe fortele proprii. Cea mai periculoasa echipa administrativa din acea perioada era Victoria. Daca aveai ocazia sa faci vreo suta de dolari pe la turneele din strainatate, puteai chiar sa te alegi cu dosar penal. La meciurile directe, veneau si spuneau ca jucatorul „x” sau „y” are probleme: „Daca vreti sa se musamalizeze totul, trebuie sa pierdeti meciul”, ne spuneau”.