Am prajit un ou pe o blindata in Irak

Soarele s-a topit de pe cerul sticlos de care nici un nor nu mai are puterea sa se agate si s-a scurs peste nisipurile rosii sau cenusii – impietrite in forme ciudate, modelate cu migala de natura neobosita ori ghemuite in dune ravasite de vantul fierbinte, care arde tot.

Pretutindeni, aerul greu, incins, aproape irespirabil, amestecat cu nisip, parjoleste totul ca intr-un cuptor urias, de unde, parca, nimeni nu mai are scapare: palmieri golasi, cu frunze vestede, acoperite de praf, oameni vlaguiti de razele incandescente ale soarelui, ca intr-un supliciu apocaliptic, sau putinele animale de pripas care mai supravietuiesc prapadului coborat vara peste un Irak macinat de razboaie interminabile.

Mii de militari, printre care si peste 500 de romani din Batalioanele 151 Infanterie ‘Lupii Negri’ – Iasi si 341 Infanterie ‘Rechinii albi’ – Topraisar, care pentru luni de-a randul si-au mutat vietile in mijlocul unei sangeroase inclestari, trebuie sa infrunte nu numai teroristii invizibili, ascunsi pretutindeni, ci si natura ostila, dar frate cu dusmanul, care ii fierbe la propriu. Soldatii isi fac meseria si traiesc la temperaturi greu de imaginat, care in miezul zilei depasesc, la soare, 75 de grade, poate chiar 80 de grade Celsius.

Apa fierbe in sticle, zidurile inalte de aparare, facute din beton, devin adevarate plite incinse pe care nu le poti atinge, pe tabla Humvee-urilor sau a blindatelor poti, lejer, sa prajesti un ou, iar pistoalele sau pustile-mitraliera, ca mai toate obiectele metalice, nu mai pot fi atinse daca sunt tinute mai mult de cateva minute sub razele ucigatoare ale soarelui.

Reporterul ziarului Libertatea s-a aflat  in iadul din Irak, in Camp Dracula din Tallil, unde, timp de o saptamana, a trait la temperaturi toride, alaturi de militarii romani constanteni si moldoveni, care duc un razboi strain lor, pe un pamant parca blestemat, parjolit la peste 75 de grade Celsius de bila de foc care si-a revarsat potopul de caldura peste muritori.

Si in Afganistan e caldura mare!

In vara anului 2006, m-am aflat in Afganistan, alaturi de militarii romani ai Batalionului 341 Infanterie ‘Rechinii albi’ – Topraisar. Pe toata perioada sederii mele pe front, am indurat, alaturi de luptatorii nostri, temperaturi mai mult decat caniculare, greu de suportat. Intre doua misiuni facute sub un soare ucigator, soldatii stau fie in dormitoare, cu aerul conditionat pornit, fie la o sueta, obligatoriu intr-un coltisor de umbra facut de baracile din lemn si plastic.

Urmărește-ne pe Google News