”Așa ne-a cerut președintele”. Este explicația lui Gordon Sondland pentru presiunea pe care spune că a exercitat-o asupra Ucrainei, împreună cu alți consilieri ai lui Trump, pentru a determina Kievul să demareze o anchetă asupra democraților, potrivit New York Times.
Sondland, fost donator republican devenit ambasador la UE și favorit al lui Trump, a negat că acțiunile sale ar fi fost în afara cadrului politicii externe americane și a subliniat că a informat constant Casa Albă și Departamentul de Stat cu privire la orice discuție cu partea ucraineană.
Ambasadorul a afirmat că, în opinia sa, se poate vorbi de o condiționare, Ucrainei oferindu-i-se o întâlnire la Casa Albă în schimbul anunţării unei anchete de corupţie care ar fi urmat să-l vizeze probabil pe Joe Biden.
Sondland a menţionat că „ordinele” i-au fost transmise de avocatul lui Trump, Rudolph Giuliani.
Ajutor financiar, după un anunț privind demararea anchetelor
Sondland a mai explicat în mod clar că a informat un înalt oficial ucrainean cu privire la faptul că deblocarea unui ajutor financiar de 391 de milioane de dolari va fi aprobată de Donald Trump doar dacă guvernul de la Kiev va accepta public să îl investigheze pe Joe Biden și pe fiul acestuia, Hunter, fost membru al board-ului unei companii ucrainene de energie, Burisma.
Kievul ar fi fost nevoit în același timp să demareze și o anchetă privind existenţa unui server al Comitetului Naţional Democrat în Ucraina.
Sondland a mai spus totuși că nu a primit instrucțiuni explicite în acest sens de la Trump, ci că a subînțeles acest lucru, din atitudinea președintelui și din discuțiile cu avocatul acestuia, Rudolph Giuliani, implicat în întreaga afacere.
Diplomatul a mai subliniat că opinia sa a fost vehement împotriva suspendării ajutorului financiar și că în niciun moment nu i s-a explicat clar de ce acesta a fost sistat.
În lipsa unei explicații credibile privind suspendarea ajutorului, am înțeles că acesta va fi acordat doar în momentul în care va exista o investigație privind alegerile din 2016 și Burisma, așa cum a cerut domnul Giuliani.
Gordon Sondland, ambasadorul SUA în UE:
Întrebat miercuri despre depoziția lui Sondland, Trump a spus doar că nu îl cunoaște foarte bine pe omul pe care l-a numit ambasador în UE.
”Nu-l cunosc foarte bine. Nu am vorbit foarte mult cu el. Dar pare un tip simpatic”, a declarat președintele.
Pompeo și Mike Pence erau informați
Sondland a mai precizat că atât secretarul de Stat Mike Pompeo, cât și vicepreședintele Mike Pence știau despre aceste eforturi.
”Toată lumea era informată”, a afirmat Sondland.
Ambasadorul la UE a mai explicat și implicarea avocatului lui Trump, Rudolph Giuliani.
”Secretarul Pery, ambasadorul Volker și eu am lucrat cu Rudy Giuliani pe tema Ucrainei la solicitarea directă a președintelui SUA. Nu am vrut să lucrăm cu Giuliani. Pur și simplu jucam cu cărțile care ne erau oferite”, a explicat, plastic, Sondland.
Cum a început totul
Scandalul a început când un ”avertizor de integritate”, un analist din comunitatea de informații, a atras atenția că Trump a cerut în mod direct ancheta împotriva lui Biden într-o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Ancheta privind demiteea președintelui a fost demarată de democrații care controlează Camera Reprezentanților.
Trump a insistat în repetate rânduri că discuția telefonică cu Zelenski a fost ”perfectă”, că nu a încălcat nicio lege și că ancheta privind demiterea sa este o mascaradă.
De notat că legislația americană interzice candidaților să solicite ajutor străin pentru a câștiga alegerile.
Ce urmează pentru Trump
Ancheta pentru demiterea lui Trump este primul pas către o posibilă îndepărtare din funcție a președintelui. Dar este un scenariu inert.
Concret, dacă în urma depozițiilor, Camera Reprezentanților votează pentru punerea sub acuzare, Senatul este obligat să deruleze un proces.
Pentru condamnarea și demiterea președintelui în Senat este însă nevoie de o majoritate de două treimi.
În condițiile în care republicanii dețin majoritatea în camera superioară este greu de crezut că acest lucru se va întâmpla.
Doar doi președinți din istoria SUA au fost puși sub acuzare, Bill Clinton și Andrew Johnson, dar niciunul nu a fost destituit.
Richard Nixon a demisionat înainte de a fi pus sub acuzare.