Am rugat părinți și elevi să identifice trei puncte bune și trei proaste din noua lege a educației. Toți au pus admiterea la liceu și Bac-ul la „așa nu”

Au comentat Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Zeno Şuştac, administratorul grupului „Părinții Elevilor din România”, Ariana Dudună, preşedinta Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Ana Costache, preşedinta Asociaţiei Elevilor Bucureşti-Ilfov, şi Laurențiu Govoreanu, președintele Asociației Elevilor din Timiș.

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi: „Noi minusuri nu prea avem”

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP), spune că poate vorbi mai mult despre plusurile legilor educaţiei – „sunt o grămadă” –, pentru că „noi minusuri nu prea avem”. Totuşi, tot el arată că organizaţia pe care o conduce a depus 170 de amendamente şi că este mulţumit că 100 dintre ele „au fost luate în calcul”. Iulian Cristache subliniază relaţia de colaborare dintre organizaţia sa şi Ministerul Educaţiei: „Am prins 13 miniştri, niciunul nu mi-a închis uşa în nas. Noi ne ducem acolo să colaborăm”.

L-am rugat pe Iulian Cristache să ne spună, cât mai concret, care sunt punctele pozitive ale noului pachet legislativ. Deşi nu a oferit exemple, preşedintele FNAP a susţinut că legile educaţiei cuprind „măsuri foarte clare pentru incluziune şi desegregare, măsuri foarte bune pentru prevenirea abandonului şcolar şi măsuri care dau posibilitatea de educaţie parentală – scrie în lege, face referire la această educaţie parentală.”. 

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Iulian Cristache susţine că una dintre cele mai bune schimbări aduse de legile educaţiei este introducerea evaluărilor obligatorii la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, care în prezent sunt opţionale. Cum motivează el această alegere? „Ca să măsori un sistem, trebuie să-l măsori pe tot. Înainte, măsuram sistemul doar cu cei care voiau să participe, iar mulţi dintre ei nici nu luau în serios (evaluarea, n.r.). Eu sunt 100% sigur pe ce spun acum: ca să vii cu acţiuni remediale, trebuie să măsori un sistem, dar să-l măsori tot, nu doar o bucată din el. Şi (prin faptul, n.r.) faptul că aceste evaluări devin obligatorii, ai o imagine de ansamblu la nivelul tuturor elevilor”, a spus Cristache.

Preşedintele celei mai mari organizaţii de părinţi din România spune că a identificat şi minusuri ale legilor educaţiei „pe partea de admitere şi, poate, pe partea de bacalaureat”.

• Admiterea la liceu. „Atunci când fostul ministru Sorin Cîmpeanu a venit cu propunerea preadmiterii (admiterea la colegii, înainte de evaluarea naţională, n.r.), am făcut un sondaj la care au răspuns peste 65.000 de părinţi. Cel puţin 65% au zis că se vor opune, doar 15% au spus că îşi doresc admiterea, iar 20% au zis că nu ştiu, nu îi interesează. De ce? Deşi principiul de admitere este unul sănătos, ne dorim cu toţii ca propriii copii să aibă aptitudinile corespunzătoare, doar că noi dorim să evaluăm cât mai mult fără ne uităm la ceea ce se întâmplă în sala de clasă, deci fără să avem anumite standarde. Şi aici mă refer la resursa umană şi la modul în care toţi profesorii predau în şcoală. Aici este marea problemă. Deci, în această situaţie, când noi evaluăm toţi copiii la un standard ridicat, fără să te asiguri că toate şcolile au acelaşi standard, asta e discriminare. E inechitate la nivelul sistemului educaţional, domnule. De aceea ne opunem la admitere. Vom avea într-o clasă trei rânduri de copii admişi pe trei rânduri evaluare. E bulversant şi există riscul să se creeze inclusiv nişte fricţiuni între ei. Să apară discriminarea. Să zică: «Bă, eu sunt mai bun decât tine, eu am dat admiterea, tu ce cauţi aici?». Copiii sunt în stare să se ajungă la fenomenul de bullying. Deci de aia ne opunem la admitere.”
• Bacalaureat. „Acelaşi lucru şi la bacalaureat: ne dorim să evaluăm cât mai mult, la nivelul tuturor disciplinelor, fără să ne asigurăm că partea de predare şi de învăţare este una corespunzătoare. Ministerul întâi ar fi trebuit să se asigure că are o resursă umană capabilă în fiecare locşor din şcoala românească, să predea şi să înveţe elevul. Pentru că învăţarea, din păcate, cade acum pe umerii familiei. Te duci la şcoală, ţi se predă, nu ai parte de instruire şi vii acasă, să te ajute părinţii să înţelegi lecţia. Unii părinţi au educaţia necesară şi-i pot ajuta, alţi părinţi n-au educaţie necesară. Ce fac? Meditaţii. Aşa sporeşte industria meditaţiilor atât pentru evaluare, cât şi pentru bacalaureat.”

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

„Părinţii Elevilor din România”: Cel mai slab pachet legislativ de la reforma comunistă

Zeno Şuştac, administratorul grupului „Părinţii Elevilor din România” şi unul dintre ONG-iştii implicaţi în dezbaterea publică privind legile educaţiei, susţine că toate propunerile iniţiate de grupul său au fost ignorate de Ministerul Educaţiei, în detrimentul amendamentelor făcute de cei „agreaţi politic sau organizaţional”. „Nu valoarea propunerilor a contat pentru Ministerul Educaţiei, ci canalul pe care au fost trimise: în lege se regăsesc exclusiv propuneri de la cei care provin din sfera de interese a iniţiatorilor.”

Zeno Şuştac nu a identificat nicio schimbare pozitivă pe care noul pachet legislativ ar aduce-o în educaţie, însă a transmis o serie de critici generale:

• Arhitectura curriculară rămâne pe aceleași coordonate nefericite, noua lege pune accent preponderent pe testare și evaluare ignorând – din nou – nevoia de construcție migăloasă și de apropiere de elev. Pare un regres față de legea învățământului în vigoare şi nu aduce nimic remarcabil sau reformator.
• Propune o extensie cantitativă, nu calitativă a educației, generată parcă de o involuție a gândirii pedagogice românești.
• Este o lege mediocră, fără viziune și substanță, fără suport din sistem sau de la partenerii sociali, politizată puternic, o lege care nu ține cont de feedbackul societății civile.
• Inițiatorii au fugit de societatea civilă și de profesori, toate consultările au fost de fațadă. Lipsa de trăinicie a proiectului este subliniată de faptul că acesta se fundamentează (folosindu-se metoda copy-paste) pe exact aceleași principii ca și legea anterioară, cea pe care în aparență o îmbunătățește.
• Nu face învățământul românesc mai atractiv decât era înainte, nu aduce plusvaloare, nu generează dragoste de carte.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Aceste consideraţii îl fac pe Zeno Şuştac să spună că textul legilor educaţiei este „rupt de realităţile educaţionale ale momentului (admitere inechitabilă, bacalaureat încărcat)”. Astfel, acesta consideră că „pachetul de legi are toate șansele să devină cel mai slab pachet legislativ de la reforma comunistă a învățământului din 3 august 1948”.

Elevii: bani mai mulţi pentru premianţi, dar educaţia sexuală lipseşte

Ana Costache, preşedinta Asociaţiei Elevilor Bucureşti-Ilfov, spune că mărirea burselor, dorinţa de a reduce rata analfabetismului şi stipendiile acordate olimpicilor sunt printre cele mai bune schimbări pe care le aduc legile educaţiei. În plus, aceasta crede că o măsură bună este şi planul de a verifica în amănunt tezele de doctorat, pentru a identifica şi descuraja plagiatul pe viitor.

Eleva spune că principalele trei lucruri pe care legile educaţiei nu le corectează sunt următoarele:

• Prin introducerea examenului dublu de clasa a VIII-a (admiterea la colegii şi evaluarea naţională, n.r.), stresează mai mult copiii.
• Bacalaureatul cu probe de la profilul opus dă peste cap total copiii. Până în momentul când îţi alegi un profil la liceu, îţi dai seama care sunt materiile pe care vrei să le urmezi, la care eşti bun. Un copil de la filologie, de exemplu, rupe legătura cu matematica din clasa a XI-a, aşadar, nu este corect să fie testat din această materie la competenţe.
• Educaţia sexuală încă nu este obligatorie în şcoli, fapt care contribuie la reputaţia negativă a României cu privire la numărul de mame minore.

„Un atentat la relevanța mișcărilor independente de reprezentare în educaţie”

„Cu toții așteptăm de ani o reformă în cadrul sistemului de educație din România, dar această reformă întârzie să apară. Actualul proiect legislativ nu aduce modificări majore care să impacteze parcursul educațional al unui elev, ci este un pas de a îndeplini programul prezidenţial «România Educată»”, spune Laurenţiu Govoreanu, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Timiş.

Şi el crede că admiterea la liceu este unul dintre aspectele criticabile ale noului pachetului legislativ din Educaţie: „Unul dintre minusurile proiectului legislativ este introducerea separată a admiterii la liceu în proporție de 60%, care va aduce la creșterea fenomenului meditațiilor din România, fiind o discriminare pentru elevii cu posibilități financiare reduse, scăzând interesul față de Evaluarea Națională, cât și relevanța acesteia”, arată Laurenţiu Govoreanu.

În plus, acesta arată că, după adoptarea de noi legi în Educaţie, tinerii nu vor mai putea fi reprezentaţi, în procesul educaţional, de asociaţii ale elevilor. „Un alt punct slab al noilor legi ale educației este scoaterea din procesul educațional a societății civile, precum asociațiile independente de reprezentare a elevilor. Acest lucru reprezintă un atentat la relevanța mișcărilor independente de reprezentare în educație.”

„Ne dorim să avem flexibilitate în alegerea materiilor pe care ne dorim să le studiem și să ne putem personaliza programul școlar în funcție de interesele noastre proprii. Ne dorim ca elevii să reprezinte cu adevărat un pilon principal al sistemului de învățământ din România.”

Laurenţiu Govoreanu, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Timiş:

Elevii din Constanţa: „Aceste reglementări vin dintr-o dorinţă de a controla vocile elevilor”

Ariana Dudună, preşedinta Asociaţiei Elevilor din Constanţa (AEC), a analizat pachetul legislativ şi a identificat trei măsuri în beneficiul elevilor şi trei măsuri care îi dezavantajează. Eleva susţine că reglementarea plăţii transportului, cerută chiar de către AEC, flexibilizarea curriculumului şi suplimentarea finanţării pentru unele şcoli sunt cele mai bune aspecte ale legilor educaţiei. Totuşi, Ariana Dudună spune că noile legi vor permite Ministerului Educaţiei să ignore sau chiar să cenzureze vocea elevilor. În plus, lidera elevilor din Constanţa mai vorbeşte despre bursele de studiu ale elevilor şi despre examenul de admitere la liceu.

Măsuri bune:

• „În cazul transportului elevilor, sunt aduse anumite îmbunătățiri. Asigurarea este făcută în regim de serviciu public, de către autoritățile contractante. Mai mult, este specificat clar că, în cazul neacordării unor sume de la bugetul de stat cu această destinație, autoritățile locale trebuie în continuare să asigure gratuitatea. Această reglementare a fost cerută de noi, tocmai pentru că la Constanța avem o speță în care CJ a refuzat să asigure gratuitatea până la primirea sumelor de la bugetul de stat. În continuare sunt anumite probleme, există niște articole care vorbesc despre ANRSC și care nu sunt în concordanță cu Legea 92/2007.”
• „Există anumite îmbunătățiri în ceea ce privește curriculumul la decizia școlii, acesta fiind mai flexibil. Schimbarea denumirii în curriculum la decizia elevului din oferta școlii arată o oarecare prioritizare a elevilor în luarea deciziilor. Din păcate însă, schimbare este mai degrabă una semantică.”
• „Suplimentarea cu 25% a finanțării de bază pentru unitățile de învățământ care fac parte din consorții școlare sau consorții de învățământ dual. Încurajarea înființării de consorții școlare trebuie să reprezinte o prioritate.”

Lucruri rele:

• „Asociațiile de elevi sunt complet eliminate din orice formă de consultare, inclusiv din articolele unde apăreau în Legea nr. 1/2011. Intuim că aceste reglementări vin dintr-o dorință de a controla vocile elevilor, a le cenzura. Asociațiile de elevi au avut poziții împotriva noilor legi, precum și a deciziilor luate de Ministerul Educației în ultimii ani. Nu am ezitat să contestăm, atât public, cât și în instanță, deciziile luate în detrimentul elevilor. Este evident că vine în avantajul conducerii Ministerului să încerce să reducă la tăcere astfel de organizații, inclusiv prin mijloace nedemocratice”. 
• „Bursele sunt centralizate, urmând să vină de la Minister, nu de la autoritățile locale. Considerăm această măsură inoportună, din perspectiva că ceea ce acum considerăm cuantum minim al burselor va deveni cuantum maxim. Mai mult, faptul că Ministerul întocmește bugetul și tot Ministerul aprobă criteriile s-a dovedit a fi o problemă. Timp de peste 10 ani, cât bursele au fost la autoritățile locale, criteriile pentru acordarea lor nu s-au schimbat. După ce s-a introdus cuantumul minim, acestea au fost schimbate de două ori: când a crescut media pentru bursele de merit și când au fost tăiate bursele elevilor navetiști. Dacă s-ar muta bursele la Minister, nu m-ar mira să scadă și venitul familiei de la care se primește bursă socială, deja foarte restrictiv, din considerente pur economice.”
• „Reglementarea examenului de admitere la liceu este una deficitară, menită să ducă la segregarea elevilor. Totuși, nu vreau să mă rezum superficial asupra evaluării naționale și a examenului suplimentar introdus. Discuția este una mai profundă, nu doar legată de evaluare, ci și legată de predare. O lege într-adevăr îndrăzneață ar răspunde la întrebări precum care este scopul evaluării în clasa a VIII-a, scopul bacalaureatului, scopul școlii. Reforma trebuie dusă în primul rând la arhitectura curriculară. Dacă schimbăm doar evaluarea, dar nu și curriculumul, nu schimbăm nimic.”

Pachetele pentru legea învățământului preuniversitar și universitar urmează să intre în Parlament pentru discuții și apoi adoptare până la finalul lunii martie. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro